În primul rând câteva cuvinte despre funcțiile comunicării la nivelul individual al vieții umane. aceste caracteristici sunt variate, dar, în general, există trei clase de aceste funcții: informare și comunicare, de reglementare - comunicativ și afectiv-comunicativ. Și, de obicei, pe baza care disting trei aspecte ale comunicării: schimbul de informații, ca interacțiunile interpersonale și modul în care înțelegerea oamenilor între ei. Când vorbește despre comunicare ca schimb de informații, ei înseamnă partea comunicativă a comunicării. Când oamenii vorbesc despre comunicare, în sensul strict al cuvântului, au în primul rând în vedere faptul că, în cursul unei activități comune de oameni sunt de partajare diferite vizualizări, idei, interese, starea de spirit și așa mai departe. Toate acestea pot fi considerate ca fiind informații. De aici se poate trage o concluzie foarte tentantă și se poate interpreta întregul proces al comunicării umane în termenii teoriei informației. Cu toate acestea, această abordare nu poate fi considerată ca fiind corectă punct de vedere metodologic, deoarece omite unele caracteristici importante ale comunicării umane nu este reductibilă doar la transmiterea de informații. În plus, această abordare stabilește doar o direcție de informare.
Prin urmare, nu exclud posibilitatea aplicării anumitor dispoziții ale informațiilor în descrierea părții de comunicare a teoriei comunicării, toate accentele, și pentru a dezvălui specificul schimbului de informații este necesară pentru a plasa o clar, într-adevăr prezent în cazul comunicării între două persoane. În primul rând, comunicarea nu poate fi considerată ca o informație de plecare sau de la primirea acesteia, pentru că, în contrast cu simpla fluxul de informații avem de-a face aici cu atitudinea celor doi indivizi, fiecare dintre ei este un subiect activ: reciprocă informarea acestora implică stabilirea de societăți mixte. În procesul comunicativ nu apare numai "fluxul informațional", ci cel puțin un schimb activ de informații. Un rol special pentru fiecare participant la comunicare este importanța informațiilor, cu condiția ca informațiile să nu fie pur și simplu acceptate, ci și înțelese și înțelese.
În al doilea rând, natura schimbului de informații între oameni este determinată de faptul că, prin sistemul de semne, partenerii se pot influența reciproc. Cu alte cuvinte, schimbul de astfel de informații implică în mod necesar un impact asupra partenerului. Influența comunicativă care apare aici nu este altceva decât impactul psihologic al unei persoane asupra altuia.