Trăiți o viață obișnuită în lumea modernă? Dacă da, atunci sunteți stresați. Stresul este o reacție naturală a corpului la situații neașteptate, atât bune, cât și nu atât de rele. Această reacție nu este întotdeauna dăunătoare organismului, mai degrabă, în proporții ideale, stresul afectează în mod pozitiv activitatea corpului și a creierului.
Organismul produce hormoni, accelerează bătăile inimii și respiră, rezultând în creier primind mai mult oxigen, ceea ce îi permite să reacționeze mai bine și mai repede la situație și să rezolve imediat problemele. Un pic de stres vă ajută să faceți față situațiilor dificile.
Stresul este cauzat de diverse circumstanțe, de la obligațiile zilnice la locul de muncă și de la acasă până la incidente rare. Evenimente precum divorțul, moartea sau boala celor dragi provoacă o stare stresantă prelungită. Afecțiunile fizice sau rănile au un efect similar. Evenimentele neprevăzute, cum ar fi ostilitățile, dezastrele naturale, pierderea unui venit stabil sau a acoperișului, susțin corpul într-o stare de stres mult mai mult decât ar trebui. O astfel de presiune cronică cauzează neplăceri și poate afecta sănătatea. Mai ales stresul negativ afectează activitatea creierului.
Cele patru reacții principale ale creierului la stresul cronic sunt prezentate mai jos, precum și patru modalități de a restabili funcționarea corectă.
Impact negativ asupra memoriei
Creierul își pierde capacitatea de învățare și memorare eficientă. Celulele stem nervoase ale hipocampului - un sistem care controlează procesele de învățare și de memorare - evoluează de obicei, fuzionând în neuroni. Cu toate acestea, sub influența stresului cronic, aceste celule stem devin oligodendrocite, care acoperă neuronii cu un material izolant numit mielină.
mielinizarea excesivă duce la faptul că procesul este perturbat comunicarea intre neuroni hipocampus. Oamenii de știință de la Universitatea din Berkeley din California au creat un model similar de influență a stresului asupra creierului șobolanilor. Schimbări semnificative în mielinizarea neuronilor poate duce nu numai la schimbări în procesul de gândire cognitive, de învățare și experiență emoțională, dar, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea unor tulburări psihice, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburarea de stres post-traumatic.
Creșterea riscului de accident vascular cerebral
Conform studiilor recente, nu numai factorii tradiționali, cum ar fi colesterolul, afectează riscul de a suferi un accident vascular cerebral sau un accident vascular cerebral ischemic. Conform unui studiu care a durat 11 ani, factorii psihologici au un impact enorm asupra riscului de a dezvolta tulburări de circulație cerebrală. Dintre cele șase și jumătate de mii de participanți la studiu (45-84 ani), cei care au indicat printre factorii psihologici care afectează viața lor, stresul și depresia, au prezentat un risc de accident vascular cerebral care a crescut cu 59%. Acest lucru este mai mult decât dublu.
Din păcate, medicina modernă nu are întotdeauna timp pentru a face utilizarea activă a noi dovezi de cercetare, precum și de cele mai multe Cinicul în accident vascular cerebral vina toți aceiași factori tradiționali, cum ar fi fumatul, mancatul in exces, a tensiunii arteriale și așa mai departe. Este timpul să considerăm că stresul poate fi la fel de periculos ca și colesterolul.
Risc crescut de depresie
Bazat pe faptul că, ca urmare a influenței cronice stresului asupra creierului există o lipsă de formare a unor noi neuroni, oamenii de știință au ajuns la concluzia că lipsa de celule nervoase duce la faptul că creierul ia mult mai mult timp din starea de stres. ședere prelungită sub aceeași presiune conduce la faptul că numărul de neuroni este chiar mai puțin ... Toate acestea construiește ca un bulgăre de zăpadă și crește până când, până când a dezvolta o stare de depresie cauzata de incapacitatea creierului de a face față presiunii.
Ce spune despre tine o formă de persoană?
Ce se întâmplă dacă faci un "bar" în fiecare zi?
Ce trebuie să știi despre o relație cu o fată de statură mică?
Nu există încă suficiente dovezi directe că depresia este rezultatul stresului, dar presupunerea oamenilor de știință că cel puțin stresul contribuie la o dezvoltare mai rapidă a stării depresive nu este pusă sub semnul întrebării.
Creierul scade în dimensiune
Condiții cum ar fi anxietatea, anxietatea, anxietatea și depresia conduc la o reducere a volumului de substanță cenușie în cortexul prefrontal medial responsabil pentru auto-monitorizare și reacții emoționale. Scanarea RMN a creierului mai mult de o sută de persoane a arătat că chiar și perioadele recente și neregulate de stres cauzează o pierdere de materie cenușie. Potrivit oamenilor de știință, o astfel de pierdere poate provoca un proces mai complicat de a ieși dintr-o situație stresantă în cazul apariției ei. Din nou, arată ca un efect de bulgăre de zăpadă.
Cu toate acestea, indiferent de cât de teribile sunt efectele stresului asupra creierului uman, vechea legendă despre faptul că celulele nervoase nu sunt restaurate a fost mult timp dezaprobată. Se pare că creierul nostru este capabil să depășească totul și să se întoarcă la munca excelentă, dacă suntem gata să-l ajutăm în acest sens. Merită să vă amintiți dacă doriți să evitați efectele de mai sus.
Efectul stresului este reversibil
Conform mai multor studii, creierul este una dintre cele mai elastice și adaptabile părți ale corpului uman. Abilitatea lui de a recupera este pur și simplu uimitoare! Creierul nostru, în special hipocampul, este foarte flexibil. Dacă reducem sau eliminăm factorul de stres, celulele stem neurale revin la dezvoltarea normală și restaurează toate conexiunile rupte.
Amintiți-vă că creierul funcționează cel mai bine atunci când primește mai mult oxigen. Și cea mai mare parte a oxigenului pe care îl primește în timpul exercițiilor fizice, în special în aerul proaspăt. Chiar și o plimbare de jumătate de oră prin parc reduce semnificativ producția de anumiți hormoni, îmbunătățește starea de spirit și îmbunătățește starea de bine.
medita
Meditația a fost asociată mult timp cu o scădere a nivelului de stres, dar studii recente arată cât de eficientă este. Rezultatele meditației nu te fac să aștepți mult. Sesiunile de jumătate de oră timp de trei zile reduc semnificativ nivelul de anxietate. Doar o săptămână de meditație regulată va ajuta creierul să facă față presiunii stresului.
Nu sacrifica somnul
Somnul este extrem de important în procesul de control al producției de hormoni care provoacă un efect stresant asupra creierului. Destul de ciudat, dar creierul funcționează mai mult în timpul somnului decât în timpul vegherii. În timp ce dormim, creierul ne analizează emoțiile, experiențele și evenimentele, astfel încât dimineața nu vom fi cântăriți de povara trecutului pentru această zi. Lipsa de somn nu permite creierului să revină la normal, să reglementeze producția de hormoni și să pună totul în locul său.
Pentru a dormi mai bine, urmăriți regimul, încercați să nu mâncați alimente grele, nu fumați și nu beți alcool înainte de a merge la culcare. Așteptați într-o cameră rece și evitați zgomotul și lumina.
