Explicați exemplul a cinci poezii.
Cheia pentru lumea poetică Osip Mandelstam poate fi găsit în propria sa definiție a cuvântului în sine din eseul programului „Conversație Despre Dante“ (1933): „Fiecare cuvânt este un creion, iar sensul de a se lipi de ea în diferite direcții în loc direcționează un punct oficial “.
Osip Mandelstam. 1912
Imagini de patrimoniu / Getty Images
Dar ce înseamnă "înțelesul se află în direcții diferite"? Să încercăm să înțelegem, analizând, la un anumit unghi, cinci poezii ale lui Mandelstam, care se deplasează din timpuri până târziu.
1. "Râbuiala a adormit. Zona este acoperită cu un arc "(1913)
Mulțimea a adormit. Zona este acoperită cu un arc.
Luna este acoperită cu o ușă de bronz.
Aici Harlequin a oftat de gloria luminoasă,
Și Alexandru a fost torturat de fiară.
Chimes de luptă și umbra prinților:
Rusia, tu - pe o piatră și sânge -
Participați la mașina dvs. de fier
Deși cu greutate, binecuvânteze-mă!
La început, această poezie era numită "Piața Palatului". Atunci Mandelstam a scos titlul. Nu pentru tine, cititorul însuși a rezolvat enigma unui text topografic simplu, bazat pe card în prima linie: „căscat zona de arc“ (referindu-se la arcul Statului Major General, prin care intră în Piața Palatului din sud)? Trei ghicitori complexe se află în a treia și a patra linie. Ce fel de Arlechino, pe care Alexandru și ce fiara menționată în poezia? Direcția generală a căutării este stabilită în al cincilea rând, „clopoteii și conducătorii de umbră.“ Să ne amintim că un an de a scrie poezie, The 1913th a fost anul o sărbătoare magnifică a 300 de ani a dinastiei Romanov, și să încerce să caute Arlechin și Alexander printre reprezentanții acestei dinastii.
Aparent, Mandelstam a vrut în mod conștient cititorul să treacă peste aceste și multe alte versiuni. Cele opt linii de poemul său a compactat aproape întreaga istorie a dinastiei Romanov, domnia finala pe care a scris în 1922: „Imperial rus a murit ca un animal - nimeni nu a auzit de cele mai recente wheezing ei.“ Fiara este Rusia imperială, iar fiara este conspiratorii și revoluționarii care l-au distrus.
Semnificația imaginilor poemului "în mod intenționat" "se stinge" în direcții opuse. Nu este o coincidență faptul că poemul se încheie cu o cerere sintactic ambiguă. Ce înseamnă să "participați la pedeapsa cu fierul"? Participați la pedeapsa pe care Rusia o va face sau va participa la pedeapsa care va fi decisă asupra Rusiei?
2. "Lăzile se păstrează cu o veac vesel ..." (1915)
În cazul în care "Fallen negru." Zona este acoperită cu un arc "în imaginile lui Harlequin și Alexander, mai multe prototipuri istorice încoronate, apoi în această poezie, versurile" I "se dublează,
Cu o cireadă veșnică veselă,
Și rugina romană a pictat valea;
Aur uscat de primăvară clasică
Este nevoie de timp pentru a goli baldachinul.
Topchaya pe foi de stejar toamna,
Ce traseu dens pe calea deșertului,
Îmi voi aminti frumoasele caracteristici ale lui Cezar -
Acest profil este feminin, cu o cocoță strâmbă!
„Cu un nechezat vesel păscut turme ...“ apare, și ar trebui să fie considerat un poem pe „limba barbar“, scrisă de poetul roman Mandelstam. La urma urmei, scenariul Ovidian nu a fost păstrat, dacă a existat deloc. Cu toate acestea Mandelshtam poem cititor atent nu poate să nu observe cel puțin două referințe bibliografice Pușkin manual încrustat în text. Acest lucru este neschimbat preluat din elegia „Pe dealurile din Georgia este situată noapte ceață ...“ propoziție „durerea mea este lumina.“ Și - „corectarea“ marea oximoronul a „Toamna“ de Pușkin ( „Îmi place ofilirea generos al naturii“) - linia „Pe fondul ofilirea liniștită a naturii.“ Pușkin, exilat la Chișinău, sa identificat direct cu poetul exilat roman în mesajul lui către Ovidiu:
Un Slav Slav, nu am vărsat lacrimi,
Dar eu le înțeleg; exilul este neautorizat,
Și cu lumină și cu mine și cu o viață nemulțumită,
Cu un suflet grijuliu, am vizitat acum
O țară unde ai purtat odată o vîrstă tristă.
Aici vă revitalizați vise de imaginație,
Am repetat melodiile tale, Ovid, cântece.
Mandelstam pare să scoată în afara legii Pushkina, privind înapoi la exilat Ovid, și astfel o situație apare repetarea ciclică temporală: Mandelstam sine rămas, și apoi simultan Pushkina și Ovidiu. "Suntem eliberați de povara amintirilor. Dar câte așteptări fericite: Pușkin, Ovid, Homer, au scris poetul mai târziu în articolul său "Cuvântul și cultura". - Când iubitul în tăcere confundat în ofertă numele și brusc își amintește că deja era, și cuvinte, și părul - și cocoș, care a strigat prin fereastră, strigând deja în Ovid Tristele, o bucurie profundă de repetiție acoperă, bucurie amețitoare ... "
3. "În cazul în care noaptea aruncă ancore ..." (1920)
Unde te duci? Pentru ce
Ai dispărut din pomul vieții?
Sunteți străini și ciudați la Betleem,
Și nu l-ai văzut pe creșă.
Pentru tine nu este nici un pui - vai! -
Dacă nu aveți mânie,
Fără copii
În sicriele lor strânse,
Și pe pragul tăcerii,
Printre inconștiența naturii,
Nu tu, nu esti sortit,
Și stelele sunt oameni veșnici.
Poemul a fost probabil scris în Crimeea, unde poetul putea privi exodul în masă al participanților la mișcarea albă din Rusia. Cum a reacționat Mandelstam la acest rezultat? De ce parte a fost el în confruntarea dintre albii și roșii?
4. "Stăpânul ochilor vinovați ..." (1934)
Maestrul ochilor vinovati,
Un mic suport de umeri,
Găurile periculoase ale bărbaților sunt reduse,
Nu sună vorbă înecată.
Există pești, aripioare,
Suflarea branhiilor. Pe, ia-o,
Ei, înțepându-și gura în tăcere,
Hrăniți carnea cărnii!
Noi nu suntem de pește roșu-aur,
Practica sora noastră este următoarea:
Într-un corp cald, coastele sunt subțiri
Și strălucirea umedă a elevilor.
Macomul curburii a marcat calea periculoasă ...
Dar eu, ca un janitor, dragoste
Acest mic, volatil roșu,
Această semilună patetică a buzelor ...
Nu vă supărați, dragă turcă,
Voi dormi cu tine într-o groapă;
Discursul tău este înghițit întuneric,
Mă voi îmbăta pentru tine.
Tu, Maria, sunt ajutoarele care piară.
Este necesar să avertizăm moartea, să adormim.
Stau la pragul dur.
Pleacă. Pleacă. Totuși, stați.
Se poate părea că poetul a folosit cuvântul poetic numai de versurile istorice și civile. Dar nu este așa. Această poezie Anna Akhmatova numită odată "cea mai bună poezie de dragoste a secolului al XX-lea". Este adresată poetului și traducătorului Maria Petrovici. În centru sunt două personaje: o femeie slabă și un bărbat puternic. În acest caz, o femeie slabă pare a fi cuceritorul unui om puternic și chiar călăul său ("Tu, Maria, ajutorul care pierde"). Pentru a înrola un bărbat, o femeie își folosește în mod insidios atracția carnală. Omul din finală aspiră la moarte; el nu poate rezista dorinței erotice: "Du-te departe. Pleacă. Stați liniștit.
Ca și în eroina liric cincea strofă numit „Turk“ și un erou în al patrulea - „ieniceri“, se poate presupune că imaginea de pește în a doua strofa - o descriere metaforică a coitului. O astfel de recepție este recurgea adesea povestitori orientale scene de dragoste directe tradiția nu este permisă. Astfel, peștele acționa adesea ca o emblemă falică. Mai ales expresivă este linia "hrăniți carnea cărnii" - adică hrăniți-vă carnea, pe măsură ce peștii sunt hrăniți cu mâncare de pâine. Totuși, "femeia turcă" este și Maria, adică Fecioara. Și acest lucru vă permite să vă uitați la imagini într-un mod complet diferit. Peștii sunt un simbol al lui Hristos, hrănire „carne poluhlebom“ - comuniune, și șirul „Tu, Mary, - pierind de ajutor“. „Te ajuta pieritoare, le salveaza“ este citit ca nu „te ajuta să mori“, ci ca
Cu o astfel de privire la eroina lirică, a zecea linie a poemului are o semnificație specială: "Obiceiul nostru este sora". Nu dacă acesta conține, după cum a sugerat filologul Kostiantyn Eliseev, o aluzie la serviciul de asistenta medicala al Crucii Roșii, dintre care una este o embleme semiluna roșie? „... Acest mic, zbura-roșu, / Această semilună mizerabilă a buzelor.“ Simultan, semiluna - una dintre principalele simboluri ale Islamului, apare într-un poem în același rând cu „ieniceri“, „Turk“, „curba“.
Se pare că, în forma de poeme lirice „ochi de experți ai vinovați ...“ poetul unește un creștin și un musulman Maria Zarema de cea a lui Pușkin „Fântâna Bakhchisarai“. Într-unul dintre episoadele din acest poem descrie soția lui Khan Giray, care „... cu bucurie pentru copii sa uitat, / Ca un pește în adâncimea clar / Pe marmura sa dus la fund.“ Nu este aceasta răsplată "pește merge" în poemul lui Mandelstam?
Anul vine cu regimente de fier,
Și aerul este plin de bile de fier.
Este incolor - fier în apă,
Și roz, pe pernă visând.
Adevarul firii - viu pentru invidie,
Fierul este un pistil și un ovar glandular.
Și fierul în poezie în fier,
Drenat în secțiunea generică.
"Principiul fasciculului" din aceasta, una dintre cele mai misterioase poezii Mandelstam din perioada exilului Voroneț, este adus la limită. Acest lucru complică înțelegerea textului: foarte mult în direcții diferite, „iese“ sensul cuvântului cheie „de fier“. Pe de o parte, Mandelstam folosește aici semnificații tradiționale. Fier - super-dur; Vârsta de fier - ritmul inexorabil al timpului. Filologul Alexander Dolinin manual citate aforismul lui Lenin „Avem nevoie de măsurarea batalioanele de fier ale proletariatului“ și din cauza „de fier“ sfătuiește amintesc informațiile de bază enciclopedică despre acel element. În forma sa cea mai pură este conținută numai în meteoriți (de aici, probabil, "bile de fier" în poemul Mandelstam). Dar, ca fierul poate fi găsit în compoziția apei (a treia linie), sângele (în al patrulea rând, poate fi descrisă ca organism pete de fier copil roz sau femeie de dorit) și plante (al șaselea rând).
Toate astea sunt așa. Și explică foarte bine sensul, „lipirea“ a imaginilor individuale ale poemului „de fier“. Dar sensul general, dacă este clarificat, apoi cu o tensiune foarte mare. Printre altele, poemul este suprasaturata cu cuvinte cu rădăcină „glande“: dat titlul neoficiale 29 cuvinte ale poemului de nouă. Se pare că însuși Mandelstam a simțit acest lucru, în orice caz, și-a întrebat cu nerăbdare pe soția sa într-una din scrisori: "Este bine să firați?"
La fel ca și alte opere poetice Voronej de Mandelstam (în primul rând de software „Poeziile Ostașului Necunoscut“ în 1937), „de fier“ este atât de încărcat (care vrea să spună „supraîncărcată“) oppositely încărcat cu semnificații care chiar face dificilă percepția completa.
Episodul lui Oleg Lekmanov de la cursul "Literatura rusă din secolul XX. Sezonul 4 "despre poezie" Pe hale, stivuite cu paie ... "