TROJA 37 ÎMPĂMÂNTUL TREI TROI 37 ÎMPOTRIVA TROIULUI
Prevăzând în principal poezia lui Virgil "Aeneid"
Dar încă grecii nu puteau stăpâni orașul. Atunci Odiseu ia asigurat pe greci să acționeze prin viclenie. El a sfătuit construirea unui astfel de cal de lemn imens, astfel încât cei mai puternici eroi ai grecilor să se poată ascunde în el. Toți ceilalți trupe urmau să navigheze de pe coasta Troasului și să se acopere în spatele insulei Tenedos (1). Când troianii aduc calul în oraș, atunci eroii vor ieși noaptea, porțile orașului se vor întoarce la grecii care s-au întors în secret. Odysseus ma asigurat că doar în felul ăsta o poți lua pe Troy.
Profetul Kalkhas, căruia i sa trimis semnul de către Zeus, ia îndemnat pe greci să recurgă la vicleni. În cele din urmă, grecii au fost de acord cu propunerea lui Odysseus. Artistul celebru Aeneas cu elevul său, cu ajutorul zeiței Athena-Pallas, a construit un imens cal de lemn. Au fost incluse Neoptolem, Filoktet, Menelaus, Idomeneos, Diomedes, Ajax, Merion, Odysseus și câțiva eroi. Întregul interior al calului era plin de soldați înarmați. Aeneas a închis atât de strâns gaura prin care au intrat eroii, încât nici măcar nu se putea crede că erau soldați în cal. Apoi, grecii au ars toate clădirile din tabăra lor, au urcat pe navă și au navigat în largul mării.
Din zidurile înalte ale Troiei, asediatul a văzut o mișcare extraordinară în tabăra grecilor. De mult timp nu au putut înțelege ce se întâmpla acolo. Dintr-o dată, pentru bucuria lor mare, au văzut că din tabăra grecilor se ridicau nori de fum groși. Ei au înțeles că grecii au părăsit Troa. Bucuroși, troienii au părăsit orașul și au mers la tabără. Moara a fost într-adevăr abandonată, unele clădiri încă ardea. Troienii au rătăcit curios în jurul locurilor unde stăteau corturile lui Diomedes, Ahile, Agamemnon, Menelaus și alți eroi. Erau siguri că asediul sa terminat acum, toate dezastrele s-au terminat, acum te poți preda muncii pașnice.
Dintr-o dată troienii s-au oprit cu uimire: au văzut un cal de lemn. Ei s-au uitat la el și au pierdut în presupoziție, o construcție uimitoare. Unii dintre ei au sfătuit să arunce calul în mare, în timp ce alții au sfătuit să meargă în oraș și să-l pună pe acropole. Litigiul a început. Apoi, preotul zeului Apollo, Laocoon, a apărut în fața argumentelor. El a început să-și convingă concetățenii să distrugă calul. Am fost sigur de Laocoon că eroii greci sunt ascunși în cal, că este vorba de un fel de viclenie militară inventată de Odysseus. Laocoon nu credea că grecii au părăsit Troa pentru totdeauna. A implorat troianii din Laocoon să nu aibă încredere în cal. Orice ar fi fost, Laocoon îi era frică de greci, chiar dacă au adus darurile lui Trei. Laocoon a luat o suliță imensă și a aruncat-o pe cal. Calul se cutremura de impact și arma izbucni în interior. Dar zeii au scos afară motivul troienilor - au decis să ia calul în oraș. Decretul despre soarta urma să fie îndeplinit.
Când troienii stăteau în jurul calului, continuând să se îndrepte spre el, dintr-o dată avea un ticălos puternic. Păstorii au condus captivul legat. Od voluntar i-au predat. Acest prizonier era Sinon grec. Înconjurat de troienii săi și a început să-l batjocorească. Silenus stătea în tăcere, privindu-și timid troianii care îl înconjurau. În cele din urmă, vorbea. A plâns cu amărăciune, a vărsat lacrimi, la destinul său malefic. Lacrimile lui Sinon Priam și ale tuturor troienilor au fost atinși. Ei au început să-l întrebe cine era și de ce a rămas. Apoi Sinon le-a spus povestea fictivă pe care a inventat-o Odysseus pentru el pentru a înșela troianii. Sinon a descris modul în care Odysseu plănuise să-l ruineze, deoarece Sinon era o rudă a lui Palamedes, pe care regele lui Ithaki la urât atât de mult. Prin urmare, atunci când grecii au decis să pună capăt asediului, Ulise convins Calchas recomanda ca, daca zeii pentru o intoarcere acasa fericit necesita sacrificii umane. Kalhas a ezitat mult timp, căruia ia arătat drept jertfă zeilor și, în cele din urmă, a arătat spre Sinon. A legat grecii din Sinon și a condus la altar. Dar Sinon a rupt frânghiile și a scăpat de la o anumită moarte prin zbor. Pentru o lungă perioadă de timp, ascunzându-se în stufurile groase din Sinon, așteptând ca grecii să navigheze spre patria lor. Când au navigat, a ieșit din refugiu și sa predat voluntar în mâinile păstorilor. Troienii credeau grecescul viclean. Priam a ordonat să-l elibereze și a întrebat ce a însemnat acest cal de lemn, lăsat de greci în tabără. Numai această întrebare îl aștepta pe Sinon. Apelarea pe zei martori că el spune adevărul, Sinon a spus că calul lăsat de greci, pentru a îmbuna pe formidabil Pallas Athena, furios răpire Palladium din Troia. Acest cal, după Sinon, va fi o apărare puternică a Troiei, dacă troianii îl vor aduce în oraș. Crezut și acest troian Sinonu. Chiar a jucat rolul pe care îl încredințase Odysseus.
Chiar mai convinși de troienii că Sinon a vorbit adevărul, marele miracol trimis de Athena-Pallada. Pe mare au apărut doi șerpi monstruoși. Rapid au navigat pe țărm, au zburat nenumărate inele ale corpului lor pe valurile mării. Crețurile roșii, asemănătoare sângelui, au crescut pe cap. Ochii lor străluceau cu flacără. Șerpii au venit pe țărm în apropierea locului unde Laocoon a oferit un sacrificiu zeului mării, Poseidon. În groază, toți troienii au fugit. Șerpii s-au grabit la cei doi fii ai lui Laocoon și s-au înfășurat în jurul lor. Sa grăbit să-i ajute pe fiii lui Laocoon, dar a fost înconjurat de șerpi. Dinții ascuțiți au torturat trupurile lui Laocoon și ai celor doi fii ai săi. El încearcă să-l rupă pe șarpele nefericit și să-și elibereze copiii de la ei, dar în zadar. Otrava pătrunde mai adânc în corp. Membrii crampe. Mizeria lui Laocoon și a fiilor lui este teribilă. Laocoon strigă cu voce tare, simțind apropierea morții. Deci, Laocoon a murit, văzând moartea teribilă a fiii săi nevinovați, a murit pentru că voia să salveze patria împotriva voinței lui Dumnezeu. Șerpii, după ce și-au făcut munca groaznică, s-au strecurat și au dispărut sub scutul statuii lui Athena-Pallas.
Moartea lui Laocoon la convins pe troienii chiar mai puternic că trebuie să aducă un cal de lemn în oraș. Ei au dezasamblat o parte din zidul cetății, deoarece calul imens nu putea fi condus prin poarta, și cu bucurie, muzică și cântând, a târât calul cu frânghii în oraș. De patru ori sa oprit calul, lovind zidul când a fost târât prin gaura, și a tunat-o de arme amenințător șoc ale grecilor, dar ei nu au auzit de troieni. În cele din urmă, au târât calul în acropolis.
Profetul Cassandra a fost îngrozit când a văzut un cal în acropole. Ea a prezis moartea lui Troy, dar troienii i-au răspuns cu un râs - nu a crezut niciodată în predicțiile ei.
Într-o tăcere profundă, eroii se așezară în cal, ascultând cu atenție fiecare sunet care provenea din afară. Au auzit cum au sunat, numind numele lor, frumoasa Elena, imitând vocea soțiilor lor. Unul dintre eroii lui Odysseus la ținut înapoi cu forța, ținându-i gura pentru el, astfel încât el să nu răspundă. Eroii au auzit jubilarea troienilor și zgomotul sărbătorilor vesele, care au culminat prin Troia cu ocazia sfârșitului asediului. În cele din urmă, a fost noapte. Totul era tăcut, Troy se aruncă într-un somn profund. Calul din lemn a auzit vocea lui Sinon - a lăsat eroii să știe că acum ei pot ieși afară.
Sinon deja dispunea și un incendiu mare la porțile Troiei. Era un semn pentru grecii care se ascundeau în spatele lui Tenedos, ca să se grăbească cu Troia. Cu atenție, încercând să nu facă zgomot cu arme, eroi au ieșit din cal; Odiseu și Epeus au ieșit mai întâi. Eroii au adormit pe străzile somnoroase din Troia. Casele erau acoperite cu foc, strălucind cu o strălucire sângeroasă la Troia care pierise. Pentru a ajuta eroii au fost ceilalți greci. Prin prăbușire au rupt în Troia. A început o bătălie teribilă. Troianii se apărau singuri, care ar fi putut să o facă. Au aruncat bustenii, mesele, vasele în greci și s-au luptat cu frigărui, pe care tocmai au prăjit carne pentru sărbătoare. Nimeni nu a fost cruțat de greci. Cu un țipăt, femeile și copiii au alergat pe străzile din Troia. În cele din urmă, grecii au venit la palatul Priamului, protejat de un zid cu turnuri. Cu curajul disperării apărau troienii. Ei au răsturnat întregul turn către greci. Cu încă o amărăciune mai mare, grecii au început atacul. Fiul lui Ahile, Neoptolemul, a bătut toporul la poarta palatului și primul a izbucnit în el. După el, alți eroi și soldați izbucnesc în palat. Palatul Priam inundat cu femei și copii. La altarele zeilor adunat fiica și fiica ei de Priam, au crezut că au găsit aici o protecție Priam în Shell a dorit să-i protejeze sau să cadă în luptă, dar sa rugat Gekaba regele în vârstă să caute protecție la altar. Cum ar putea, el, batrânul slab, să lupte cu eroi puternici!
Brusc, a intrat în Neoptolam; el a urmărit fiul rănit mortal al lui Priam, Polit. A lovit un sul Neoptolem Politic la pământ la picioarele tatălui său. A aruncat o suliță la Neoptolema Priam, dar, ca o trestie slabă, a revenit din armura fiului lui Ahile. Priam înfruntat Priam, furios de Neoptolem, pentru părul lui gri și-și aruncă sabia ascuțită în piept. Priam a murit în orașul în care a trăit de atâția ani, conducând marea Troie. Nici unul dintre fiii lui Priam nu a scăpat. Chiar și nepotul său, fiul lui Hector, Astyanax, a fost ucis: el a fost aruncat de pe zidurile înalte ale Troiei, dărâmând pe nefericitul Andromache. A ucis pe Menelaus în palatul dormitorului Deifob, a cărui soție, după moartea lui Paris, a devenit Elena. În furie, aș fi ucis frumoasa Elena Menelaus, dar Agamemnon la păstrat. Zeita Aphrodite a trezit din nou iubirea lui Menelaus pentru Elena. Cu triumf, el a condus-o la navă.
Fiica lui Priam, profetul de la Cassandra, căuta mântuirea în sanctuarul lui Athena-Pallada. Acolo și-a găsit fiica, Oilea, Ajax. Cassandra a căzut la statuia lui Athena, îmbrățișând chipul zeiței cu mâinile ei. Îl apucase pe Ajax și, cu o asemenea forță, trasă de pe statuie că statuia sacră cade pe podeaua templului și se prăbușește. Grecii erau supărați de Ajax, iar marea zeiță era și ea supărată. Ulterior, ea a răzbunat-o brutal pentru acest Ajax.
Din toți eroii din Troia, numai Aeneas a scăpat, care, în mâinile lui Troia, ia purtat pe vechiul său tată Anchises și pe tânărul fiu al Askaniei. Sprijina grecii și eroul troian Antenor. El a fost cruțat de greci pentru faptul că a sfătuit întotdeauna pe troienii să dea grecilor helenă fină și comorile lui Menelaus, furate de Paris.
Troy încă ardea mult timp. Norii fumului s-au ridicat în sus spre cer. Zeii plângeau pentru moartea marelui oraș. Departe ar putea vedea focul Troiei. Prin stâlpii fumului și strălucirea uriașă a nopții, națiunile înconjurătoare au aflat că Troia a căzut, care a fost mult timp cel mai puternic oraș din Asia.
(1) Insula din Marea Egee de pe coasta Troasului.
(Sursa: "Legendele și miturile Greciei antice." NA Kun.)