Vajra mergând spre nord
BURYATH SCRISĂ. vagintara (vagindragiyn # 1199; seg).
Conform consonanței, primii coloniști ruși au numit popoarele frățești Buryats (de aici, probabil, numele lui Bratsk).
Scrisoarea Buryat, ca și cea mongolă, avea un caracter polifonic. Literele din linie au fost plasate vertical, de sus în jos și au fost scrise, de regulă, împreună. Linile din text au urmat de la stânga la dreapta. Particularitatea scrisului de mână Buryat a fost cauzată de faptul că Buryats a scris cu un creion și un stilou, iar Mongolii cu o perie. Aproape toate literele din alfabetul Buryat aveau trei variante grafice (alogre), în funcție de locul din cuvântul pe care îl ocupă (la începutul cuvântului, în mijloc, la sfârșit).
Până în 1917, Buryats în limba scrisă a avut o expulzare burificată a limbii clasice mongolă. A fost folosită numai de estul Buryats (Selenga, Agin, Barguzin și mai ales Chorin). Buriats de Vest (Nizhneudinsk, Alarsky, Balaganskii, kapsalskie, Tunkinskie, kudinskie, Ekhirit-Bulagat, Barguzinsky) nu a avut nici scris. Două dialecte (vest și est) ale limbii Buryat sunt foarte diferite. În plus, în cazul în care buriaților Est - budiștii, vestul - ortodoxe (Irkutsk buriaților - shamanists). Pentru Buryat occidental chiar înainte de 1917, N. Baradine a dezvoltat alfabetul pe bază latină. După cum notează istoricii, cercetători din Buryat occidentali au ieșit din Est și gânditori din Est. Buriaților occidentale nu au fost acceptate literatura și încercările de a le introduce în alfabetul mongolă vechi și elementele de bază ale rusă nu au avut succes până în 1930.
În limba mongolă, Buryats a avut o varietate de literatură, care a venit în manuscrise și lemn. Cărți tipărite au fost în mănăstirile budiste (Aginskoye, Tsugolsky, Chilutuyskiy). În 1853 au existat 34 datsani în Buryatia, dar cel mai renumit este Gusinoozersky lângă orașul Selenginsk.
În 1693 Boris Serebrennikov a înregistrat „adevăr buriate“, un monument cutuma Priangarskaya forate bulagatov. Scris de înregistrări istorice și arbori de familie (așa-numitele "Cronica Buriate"): în Selenga buriaților compilator Lombotsyrenov I. (1868), în Horinsk și Agin - Toboev I. (1863), V. Yumsunov (1875), Hobituev (1887) , de la Barguzin - N. Saharov (1887). Cu toate acestea, până în anii 1920. Buryats nu avea nici o unitate etnică sau lingvistică. Mai prestigios și popular (ca în Tuva) a fost mongol. În 1931, CEC buriate-mongole Republica Autonomă Sovietică Socialistă a adoptat limba mongol ca Buriatia literar. Mai târziu, cu toate acestea, a fost nerecomandabilă și chiar periculoase politic (următoare a fost Mongolia), iar câteva luni mai târziu, limba literară recunoscută Selenga buriate dialect. Și trei ani mai târziu (ca un fel de compromis) - dialectul Chorin. Limbajul mongole din Buriatia a fost un ziar „Unen / Adevărul“.
În 191-20 ani pe teritoriul Buryatia există mai multe guverne naționale și contrarevoluționare - Stat de buriate-Mongolia, Balagatskoe stat teocratic, statul Grand panmongolskoe.
Buryats a locuit în zona Shenghen din Hulun-Buir (X # 1257; l # 1257; nuir, H # 363; lúnbèi „# 283; r) District of Inner Mongolia Regiunea Autonomă (denumit în continuare Barghouti) și taiga zonele din nordul Mongoliei de-a lungul frontierei din Rusia în Est, Chentij Selenga și aimags Khubsugul.
În scrisoarea Uniunea Sovietică Buriate a durat un timp relativ lung, până în anul 1931 (în Kalmikia staromngolskoe scrisoare abolită înapoi în 1924), când a fost înlocuit cu alfabetul latin (în timp util pentru înlocuirea graficii verticale au fost oameni de știință celebri, cum ar fi celebrul orientalist G.TS. Tsybikov) . Deoarece 1939 scrisoare latină tradusă în alfabetul chirilic cu adăugarea a trei caractere speciale (# 1198, # 1199;, # 1256; # 1257; # 1210; # 1211;). În prezent, în limba literară Buryat din Ulan-Ude vine ziarul republican "Buriad # 1199; nen "(adevărul Buryat).
Urynkhay (la est de Olgiy în Mongolia) și Khoton (lângă Ulaangom și sud-vest a lacului Uvs Nuur în Mongolia.) - sunt de etnie Tuva, au trecut la dialectele Oirat-mongole.
Mongol vechi cu o grafică (în specii Oirat-calmucă), se pare că știa și Altai (familia turcice de limbi). Din 1922-1948, numită Altai Oirot (atât de ei înșiși și mongoli occidentale în China numit, care sunt strămoșii Kalmyks moderne) și numele teritoriului unde au trait schimbat cu companiile Oirot la Gorno-Altaisk SA (1922 - Republica Altai). Apropo, capitala republicii era numită Oirot-Tour și nu Gorno-Altaisk, așa cum este acum. Este interesant faptul că Kalmyks a inclus genul Sohha / Sohad, care este asociat cu Yakuts-Sakha. Trebuie de asemenea adăugat că A. Gogolev este auto-numele Sakha Yakuts. produce din vechiul saka iranian (cerb), numele de totem al triburilor vorbite de iranieni. (The Sag in Akkin, sau dialectul Aukhovsky al limbii cecene inseamna "om", in literatura - un cerb).
În Trans-Baikal și regiunea Amur la budism (lamaismul) accesat Evenki. La înregistrarea limbii Evenkiyskiy (limbile Tungusilor) script-ul mongol greu cunoscut, dar, probabil, astfel de încercări. Se știe puțin despre scrierea lui Evenks care locuiește în China. Cele evenks RPC au prezentat etnolingvistic 4 grupuri, care sunt combinate în două (persoane oroqen și evenks) naționale oficiale de viață într-o organizație autonomă Evenk autonomă Banner Mongolia Interioară și Heilongjiang învecinate (Nehe județ).
Majoritatea transportatorilor Daur Limba se află în China și este împărțit geografic în trei grupuri - în zona de Qiqihar (provincia Heilongjiang), Hulunbuirskom aimag din Mongolia Interioară și județul Chuguchak Xinjiang. Daur Limba este format din patru dialecte - buthaskogo, Qiqihar, Xinjiang și Hailar (acesta din urmă este uneori considerat un dialect al limbii Evenk). Limba este folosită în principal în viața de zi cu zi, difuzarea este efectuată. Limba manchu a fost folosită ca limbă literară.
În Mongolia, Evenimentele sunt reprezentate doar de Hamnigani (aproximativ 3 mii de oameni) care trăiesc în Selenga Sakak.
(? Aghvan Dorzhiev; 1847-1937) creatorul scrisorii buriate Agvaandorzh sa născut în satele Atsagat și Khara-Shibir districtul Zaigraevsky) - mentor al XIII-lea Dalai Lama, inițiatorul deschiderii unui templu budist în St. Petersburg - a fost un bine-cunoscut figură politică și religioasă. Originalitatea scrisului buriate deoarece buriaților a scris cea mai mare parte creion sau un stilou, și perie mongoli.
În 1930-1931 scrisori Buriate tipărite revista lunară „Temetselyn Chimeg / fructe ale luptei.“ . EPOS eroice cunoscute "Geser" uligery (epopei) "Alamzhy Mergen", "Altai Sharga", "Shono Bator," Tales of strămoș forate Barga Bator și alte literatura dezvoltat în epoca sovietică: fondatorul ei - Khotsa Namsaraev cunoscută N. Baldano A. Balburov, N. Damdinov, H-D. Tsydendambaev.
Unul dintre primele monumente literare majore este "Notele de călătorie" de Damba-Darzha Zaygiyina (1768).
În Buryatia, după Mongolia, există o tendință crescătoare pentru resuscitarea graficii verticale. Din 1989, 36 din 163 de școli naționale din Buryația studiază vechea scriere norvegiană și scriu.
Caracterul specific al limbii Buryat (Buryad Helen): p> c, w> w, d>, j> x, k> x, c> (h); r, cu câteva excepții nu scrieți la începutul cuvintelor (Orod - Rusă).
Probele din scrisoarea Buryat:
“. Abai Geser în acest moment
El stă cu importanță,
Având putere cu o mână frumoasă
Cartea primarului se îndreaptă.
El a frunzat-o în lumina lunii,
Toate literele din carte sunt vizibile pentru el.
Abai Geser în acest moment
Sits în mod solemn,
Având o mână albă
Cartea strămoșului se îndreaptă.
El o aruncă în lumina soarelui,
Fiecare scrisoare este pe marcă. "
(Din epoca Buryat "Geser")