În conformitate cu partea 1 din art. Articolul 47 din Codul de procedură penală, inculpatul este o persoană care:
- a fost luată decizia de al aduce pe acesta ca pe un acuzat (dacă ancheta preliminară a fost efectuată sub forma unei anchete preliminare);
- a fost emisă o rechizitorie (dacă ancheta preliminară a fost efectuată sub forma unei anchete);
- Cazul de urmărire penală a fost inițiat prin depunerea de cereri la instanța judecătorească cu privire la cauzele de urmărire penală (partea 2, articolul 20 și articolul 318 din Codul de procedură penală).
Pârâtul adoptă poziția procedurală numai după adoptarea actului procedural relevant. În diferite etape ale procesului penal, acuzatul este referit în mod diferit: inculpatul se află în faza de anchetă preliminară, inculpatul se află în faza de judecată, acuzatul, condamnatul, condamnatul; achitarea este justificată. Din aceasta rezultă că drepturile enumerate în partea 4 a art. 47 PCC, se aplică tuturor celor acuzați.
Funcționarii care efectuează proceduri penale trebuie să explice acuzaților drepturile lor și să ofere posibilitatea de a fi protejați prin toate metodele care nu sunt interzise de PCC.
Sarcinile acuzatului sunt stabilite în alte capitole. De exemplu, în conformitate cu partea 4 din art. 172, art. 188, partea 3 a art. 247, el trebuie să se prezinte în instanță, procuror, investigator, anchetator. În conformitate cu art. 258 din Codul de procedură penală nu ar trebui să împiedice investigarea și controlul judiciar al cauzei penale, să nu perturbe procedura în ședință, art. 179 - să se supună unui examen, art. 184 - o căutare personală, artă. 202 - să prezinte eșantioane pentru un studiu comparativ, art. 203 - să respecte decizia de plasare într-un spital medical sau psihiatric pentru producerea examenului medico-legal. Dacă a fost aleasă o măsură de reținere față de acuzat, el este obligat să respecte comportamentul corespunzător măsurii de reținere aleasă.