1.1.2. Ciclu Zhivagovsky ca parte a întregului roman
Astfel, la o extremă - poezia „polnomyslennye“ care nu aparțin erou sau care îi aparțin în mod condiționat (zero și cel mai scăzut grad de obiectivare), pe de altă parte - poemul „obiect aproape în întregime“ (cel mai înalt grad de obiectivare).
Este destul de evident că doctorul Zhivago aparține aceleiași paradigme a genului poetic [30]. Acest produs, în cazul în care (repetarea parțială ceea ce a fost spus mai sus), piese arhitectonice structurale și compoziționale unitate proză și poezie se dezvoltă într-o mai multe niveluri, sverhempiri-cal, și syuzheto- proză interacțiune kontseptoobrazuyuschee și poezie. „Poezia nu este anexă a romanului și eroul nu este o scuză - fără ele, romanul nu a fost finalizată, fără ele nu există nici o poveste de dragoste“, - spune V. gigolo [31]. Ei „puternic Opiniem ajustat la sfârșitul ideologică, filosofică și morală“ pozitivitatea „a romanului, nu-l lăsăm să se retragă la“ o poveste gravă și trist „ei permit un catharsis, un progres în infinitul în nemurire“. [32]
Efectul prozaic al romanului Pasternak este construit în așa fel încât poezia treptat începe treptat să joace un rol din ce în ce mai important în viața atât a eroului poet, cât și a prietenilor și rudelor acestuia.
La început se vorbește despre primele poeme, care
"... Iura a iertat păcatul apariției lor pentru energia și originalitatea lor. Aceste două calități, energie și originalitate, Jura a considerat reprezentanții realității în artă, altfel inutil, inactiv și inutil "(IV, 67).
Apoi, vom învăța cum să iasă și întruchipat anumită concepție poetică a eroului - cum ar fi idei, „Noapte de iarna“ (a se vedea § 2.1.2.), «Tales“, «Crăciun Star» (a se vedea § 2.3.1.). Capitolul 8 # 8209 partea 14 # 8209; d ("Din nou în Varykin") spune cum
„Razgonistym mână, având grijă la aspectul scris mișcarea în direct difuzat de mână și nu pierde fata, obezdushivayas si amortire, el a amintit și înregistrate în îmbunătățirea treptat, se abate de la tipul anterior de ediții cele mai definite și memorabil,“ Star de Crăciun „“ Noapte de iarnă „și destul de multe alte poezii de o natură apropiată, ulterior uitate, pierdute și apoi nu găsite "(IV, 434).
Aceasta este urmată de o surpriză, în modul lui Pasternak, și de o descriere precisă a "a ceea ce se numește inspirație": "
“... Campionatul nu primește oameni și starea sufletului său, pe care îl caută expresiile și limba în care el dorește să-și exprime. Limba, patria și receptacul de frumusețe și de înțeles, el începe să gândească și să vorbească pentru om și totul devine muzica, nu în raport cu sunetul auditiv extern, dar pentru agilitatea și puterea fluxului său intern. Apoi, la fel ca cea mai mare parte de rulare a debitului râului, cel mai mult trafic de podea lor de piatră pisa și se întoarse roțile morilor, vorbirea în sine curge, puterea legilor sale face calea, care trece, dimensiunea, și rimă și mii de alte forme și structuri chiar mai importante, dar încă nu sunt recunoscute, nu sunt socotite, nu sunt numite.
În astfel de momente Yurii simțit că munca majoră nu el însuși, dar ceea ce este deasupra ei, care se află deasupra ei și gestionează acesta, și anume starea lumii de gândire și de poezie, precum și faptul că acesta este destinat, în viitor, următorul ordine, pe care trebuie să o facă în dezvoltarea sa istorică. Și sa simțit doar o scuză și un punct de referință ca ea să intre în această mișcare "(IV, 434-435).
Comparând acest fragment cu primul dintre cele de mai sus, aflăm cum schimbă ideile eroului cu privire la creativitatea poetică și creativitatea ca atare. La început, poezia trebuie în continuare justificată; singurele caracteristici distinctive ale acesteia sunt "energia și originalitatea": ele seamănă cu arta "realității" și, prin aceasta, o justifică. O idee similară a fost exprimată de Pasternak, oferind o evaluare a primelor sale poezii și a multora scriitorii generației la care el a aparținut: "Noi eram conștienți de oameni răi. Ei au scris în mod deliberat irațional, stabilindu-și un singur scop - să-i prindă pe cei vii. Dar asta <…> a fost o amăgire. <…> Adevăratele realizări ale artei sunt sinteza celor vii cu semnificație. Literatura trebuie întotdeauna justificată "[33]. Putem spune că cei vii, în capitolele varykinskih, de asemenea, tinde să „trăiască cu un sentiment de sinteză.“ Dar, în opinia sa fie „limba“ ( „Patrie și recipient de frumusețe și de înțeles“), sau „muzica“ / „vorbire“ (asociativă compară „cea mai mare parte de rulare a debitului râului, cel mai mult trafic lor de jos pietre pisa“) sau „lumea a crezut și poezie „- să acorde o atenție la numărul de sinonime contextuale - justificare nu mai este necesară. Fuzionându-se într-un singur întreg, consistent, dialectic, ei înșiși devin realitate. care ia în totalitate posesia poetului și chiar el „lucrarea principală“ face. Diferența este destul de semnificativ, „energia și originalitatea“ a cuvântului poetic - și - mai ales elementul dominant al vieții însăși. căutând întruparea limbajului / discursului / muzicii, a gândirii, a creativității poetice. .. Cu poezie, artă, și anume, cuvântul poetic ca obiect al aplicării forțelor creatoare, accentul sa mutat la poezie, vorbire, poezie, muzică, poezie, elemente, poezie-viață, care apare într-unul dintre cele mai minunat și prețuite aspectele sale - ca singurul subiect adevărat al creativității. Această schimbare de accent, și sensul fenomenologic, se reflectă în structura compozită și arhitectonicii romanului (proză narativă se înlocuiește poetic, discursul prozaic - poetic).
In roman finala, datorită eforturilor de Evgraf Jivago, poeme împrăștiate sunt „scrieri Jurjevyh Notebook“ - aceeași tetradyu- „carte“, care este în ultimul 5 # 8209; d capitolul „Epilog“ ține în mâinile prietenilor poetului decedat, Gordon și Dudorov:
"... într-o seară de vară liniștită au stat <…> undeva deasupra ferestrei deschise peste seara nemărginită a Moscovei. Ei au trecut prin cartea lui Yevraf despre scripturile lui Yuryev <…>. Cei care citesc remarcile schimbate și se dedau la meditație. <…>
Prietenii vechi de la fereastră au crezut că această libertate a sufletului a venit, că în această seară viitorul se afla în mod semnificativ mai jos pe străzi, că ei înșiși au intrat în acest viitor și că de acum încolo sunt în el. O pace plăcută și fericită pentru acest oraș sfânt și pentru întregul pământ, pentru supraviețuitorii acestei sezoane, participanții la această poveste și copiii lor le-au pătruns și s-au îmbrățișat cu muzica nereușită de fericire care sa vărsat în mare. Și cartea în mâinile lor, așa cum era, cunoștea toate acestea și le-a dat sentimentele sprijin și confirmare "(IV, 514).
Acest lucru motivează schimbarea scurgerii narative și pregătește percepția poeziilor poetului ca o parte integrantă și deplină a întregului roman. Acțiunea acestei părți cuprinde și, așa cum este, absoarbe simbolic acțiunea tuturor părților precedente (prozaice), dar se desfășoară dincolo de limitele sale.
"Poeziile lui Yuri Zhivago" efectuează două funcții principale - structurarea și formarea de concepte. Introducem simbolurile lor: primul primește numele funcției "fixare". a doua - funcția "cheie". Esența și scopul funcțiilor „bretelelor“ sunt definite de faptul că mulți (Leith) motive, de exemplu. E. Dynamic Stability fel constituie o scenă sugestiv a planului proză narativă, găsesc o concluzie logică și reinterpretare simbolică într-un anumit poem al ciclului, care în acest caz devine un element suplimentar - elementul de închidere al structurii organizatorice, compoziție-arhitectonice a textului. Scopul este oarecum diferită funcție „cheie“ - Constituția (conceptul) planul filosofic și ideologic complot, identificarea conotații simbolice. rapoarte de evaluare, conexiuni asociative, straturi de rezervoare adânci ascunse în textul prozaic. Versetele "decodează" semnificația ascunsă a celorlalte realități ale realității "prozaice". Cu toate acestea, ar fi greșit să considerăm din acest punct de vedere numai anumite texte poetice. Întregul ciclu, sau mai degrabă complot sugestiv în interiorul ciclului. generate de intercalarea și / sau succesiunea de teme și motive relevante, de asemenea, joacă rolul unui „cheie“ - în ceea ce privește toate părțile banale ale „Doctor Jivago“ roman.
Și aici importanța primordială este dobândită de arhitectonică și de dinamica compoziției complot din ciclu; o vom urmări înainte de a discuta despre anumite poeme.
[26] M. Bakhtin, Cuvânt în romanul Bakhtin, M. M. Întrebări de literatură și estetică. M. Fiction, 1975, pag. 135.
[27] Akutin Yu M. Alexander Veltman și romanul său "The Wanderer" / / Veltman, AF Strannik. M. Nauka, 1977, p. 283.
[30] Y. Orlitsky numește compoziția operelor, inclusiv "în versiunea sa compozițională și fragmente prozaice", compoziția prozimetrică; iar textele, "fiind versete și prozaice în același timp", sunt prozimetrume. „În ceea ce privește textele, cercetătorii sunt de obicei limitate la o declarație a lor“ fir „de caractere fără a atașa importanță faptul că ne confruntăm în acest caz - un tip special de text pentru descrierea și interpretarea care trebuie să ia în considerare mai întâi specificul structurii lor“ (Orlické Yu B. Verset și proză în literatura rusă, pp. 22, 23).
[31] Alfonsov V. N. Poezia lui Boris Pasternak. S. 287.
[33] Muravina N. Întâlniri și corespondență cu Boris Pasternak. Op. pe: Borisov, VM Pasternak, EB Materiale despre istoria creatoare a romanului lui B. Pasternak Doctor Zhivago, Novyi mir. 1988. № 6. P. 220.
[34] Orlitsky Yu B. Verset și proză în literatura rusă. P. 526.