I. Raportarea fiscală
În conformitate cu paragraful 3 al art. 49 Codul civil al capacității juridice a unei persoane juridice apare în momentul înființării acesteia și se termină în momentul efectuării unei înscrieri la excluderea sa din registrul de stat unic al persoanelor juridice (în continuare - Registrul unic de stat al persoanelor juridice).
De asemenea, punctul 8 al art. 63 din Codul civil al Federației Ruse a stabilit că lichidarea unei persoane juridice este considerată completă, iar o persoană juridică - a încetat să mai existe după înscrierea unei înregistrări în Registrul Unic al Entităților Juridice. Astfel, până când intrarea relevantă în lichidare este introdusă în ERGYL, organizația este considerată ca acționând și trebuie să își îndeplinească în mod corespunzător toate atribuțiile, inclusiv cele ale contribuabilului.
Conform paragrafelor 4 p. 1 lingura. 23 din Codul Fiscal al Federației Ruse, contribuabilii sunt obligați să prezinte declarații fiscale (decontări) autorității fiscale de la locul înregistrării în conformitate cu procedura stabilită, dacă această taxă este prevăzută de legislația privind impozitele și taxele.
Declarația fiscală este prezentată de fiecare contribuabil pentru fiecare taxă plătibilă de contribuabil, cu excepția cazului în care Codul Fiscal al Federației Ruse prevede altfel (articolul 80 alineatul 1 din Codul Fiscal al Federației Ruse).
Baza impozitului și valoarea impozitului plătit sunt determinate la sfârșitul perioadei fiscale (clauza 1, articolul 55 din Codul fiscal).
În conformitate cu paragraful 3 al art. 55 din Codul Fiscal pentru organizația lichidată înainte de sfârșitul anului calendaristic, ultima perioadă fiscală este perioada de la începutul acestui an până în ziua finalizării lichidării.
Această regulă nu se aplică însă acelor impozite pentru care perioada fiscală este stabilită ca lună sau trimestru calendaristic (cum ar fi, de exemplu, TVA - articolul 163 din Codul Fiscal al Federației Ruse). În astfel de cazuri, modificarea perioadelor fiscale individuale se face în acord cu autoritatea fiscală la locul de înregistrare al contribuabilului (clauza 4, articolul 55 din Codul Fiscal al Federației Ruse).
În același timp, aceste departamente nu au clarificat procedura și termenele limită pentru depunerea declarațiilor fiscale într-o astfel de situație.
În același timp, se poate atrage atenția asupra situației juridice a acestor departamente în raport cu alte cazuri de încetare a activității contribuabililor.
După aceeași dată de înscriere în Registrul unic de stat al entităților juridice la încetarea activităților organizației, prelucrarea documentelor primare în numele unei astfel de organizații este ilegală.
În ceea ce privește TVA, ultima perioadă fiscală pentru organizație trebuie să fie convenită cu autoritatea fiscală la locul înregistrării.
Așa cum am menționat deja, condițiile de acordare a declarațiilor fiscale pentru ultima perioadă fiscală în care organizația este lichidată prin legislație nu sunt prevăzute, ceea ce autoritățile financiare și fiscale recunosc. Cu toate acestea, din punctul 1 al art. 55 din Codul fiscal, putem concluziona că declarația fiscală nu poate fi prezentată înainte de sfârșitul perioadei fiscale.
Pe de altă parte, la finalizarea lichidării, contribuabilul încetează să mai funcționeze și este supus retragerii din contabilitatea fiscală (clauza 4, articolul 84 din Codul Fiscal al Federației Ruse).
Având în vedere cele de mai sus, considerăm că data de prezentare a declarațiilor fiscale pentru ultimele perioade fiscale în cazul în care o organizație își încetează activitatea, trebuie indicată data care precede data intrării în USRLE în cazul lichidării organizației.
În conformitate cu paragraful 1 al art. 289 din Codul Fiscal, contribuabilii, indiferent dacă acestea au obligația de a plăti impozite și (sau) plăți în avans a taxelor, în special pentru calcularea și plata taxei, sunt necesare la sfârșitul fiecărei perioade contabile și fiscale, autoritățile fiscale în locația lor și locația fiecărui separat declarațiile fiscale relevante în modul specificat în acest articol.
Reamintim că perioadele de raportare pentru impozitul pe venit sunt trimestrul I, șase luni și nouă luni ale anului calendaristic (articolul 285 alineatul (2) din Codul Fiscal al Federației Ruse).
Nu mai târziu de 28 de zile calendaristice de la sfârșitul perioadei de raportare corespunzătoare, contribuabilii prezintă declarații fiscale într-un formular simplificat (clauzele 2, 3 ale articolului 289 din Codul Fiscal al Federației Ruse).
Conform paragrafului 1 al art. 287 din Codul Fiscal al Federației Ruse, plățile în avans pe baza rezultatelor perioadei de raportare se plătesc cel târziu la data limită de depunere a declarațiilor fiscale pentru perioada de raportare corespunzătoare.
Plățile în avans lunare plătibile în cursul perioadei de raportare sunt plătite la data sau înaintea celei de-a 28-a zile a fiecărei luni din această perioadă de raportare.
În același timp, pe baza rezultatelor perioadei de raportare (impozitare), suma plăților în avans lunare plătite în perioada de raportare (fiscală) este inclusă în plata plăților în avans ca urmare a perioadei de raportare. Plățile în avans pe baza rezultatelor perioadei de raportare sunt incluse în contul de plată a impozitelor ca urmare a rezultatelor următoarei perioade de raportare (impozitare).
Impozitul pe proprietate
Conform paragrafului 1 al art. 386 plătitorilor Codul Fiscal impozitul pe proprietate (taxa) sunt solicitate la sfârșitul fiecărei perioade contabile și fiscale, autoritățile fiscale ale locației sale, la locația fiecărei unități separate, având echilibru separat, precum și localizarea fiecărui obiect de bunuri imobile (pentru care a stabilit un ordin separat de calcul și plata taxei), la locul de proprietate, care face parte din sistemul de alimentare cu gaz unificat, calcule fiscale privind plata impozitelor în avans Declarația fiscală.
Perioadele de raportare a impozitului sunt trimestrul I, șase luni și nouă luni ale anului calendaristic (clauza 2 a articolului 379 din Codul Fiscal al Federației Ruse).
II. Rapoarte de contabilitate
În conformitate cu partea 1 și partea 2 din art. 18 din Legea N 402-FZ și paragrafele. 5 p. 1 al art. 23 din Codul fiscal sunt obligați să pregătească contabile (financiare) declarații ale actorilor economici, cu excepția entităților din sectorul public și Banca Centrală a Federației Ruse, reprezintă o instanță obligatorie a contabilității anuale (financiare) declarații ale autorității statisticii de stat la locul de înregistrare de stat, precum și la autoritatea fiscală la locul organizației în termen de cel mult trei luni de la sfârșitul anului de raportare.
Pe baza ch.ch. 2 și 3 din art. 13 din Legea N 402-FZ, entitatea economică întocmește situațiile contabile anuale (financiare) pentru anul de raportare, cu excepția cazului în care se stabilește altfel în alte legi federale, acte normative de reglementare a reglementării de stat a contabilității.
Ultima contabilitate situațiile (financiare) la data care precede data intrării în USRLE la lichidarea persoanei juridice. Aceste rapoarte sunt pregătite de către comisia de lichidare (lichidatorul) sau lichidator în cazul în care persoana juridică este lichidată, ca urmare a recunoașterii faliment sale, pe baza aprobării bilanțul de lichidare, precum și date privind faptele economice ale vieții, care a avut loc în perioada de la data aprobării bilanțului de lichidare la data intrării în înregistrările unificate de eliminare entitate juridică (CC 2. 3. 4 Art. 17 din 402 N-FZ).
În conformitate cu paragraful 9 din partea 3 a art. 21 din Legea N 402-FZ, compoziția celor mai recente situații contabile (financiare) pentru lichidarea persoanei juridice, procedura de compilare și măsurarea monetară a obiectelor din aceasta, sunt stabilite prin standarde federale.
În general, declarațiile contabile anuale (financiare) ale unei organizații comerciale constau în [partea 1 a articolului 14 din Legea nr. 402-FZ, paragraful 5 din PBU 4/99, paragrafele 1. 2. 4 din Ordinul nr. 66n):
- o declarație de rezultate financiare (profit și pierdere);
- aplicațiile acestora:
a) o declarație privind modificările capitalului propriu;
b) o situație a fluxurilor de trezorerie;
c) un raport privind utilizarea intenționată a fondurilor primite;
a modificărilor capitalurilor proprii și situația fluxurilor de numerar întocmite de organizațiile lichidați care anterior au format în mod obligatoriu aceste aplicații ca parte a contabilității anuale (financiare) declarații. Plecând de la par. n „B“. 6 din organizațiile 66n Ordine N, care sunt întreprinderi mici, aceste rapoarte pot fi incluse în situațiile financiare finale după cum este necesar (în cazul în care conțin informații, fără cunoștința care este imposibil să se evalueze situația financiară a de încheiere a activităților organizației sau rezultatele financiare ale acesteia activități).
Dat fiind faptul că nu există termene precise pentru prezentarea ultimelor declarații contabile (financiare), organizația trebuie să prezinte, în opinia noastră, un raport autorității fiscale și organului de statistică de stat cel mai târziu în ziua precedentă lichidării organizației.
Informații și asistență juridică oferite de compania "Garant"
Consultări, Știri profesionale, Știri de text