Metoda multiplicării printr-o latură a fost utilizată ca bază pentru un dispozitiv de numărare descris de matematicianul scoțian John Neper (incidental, inventatorul logaritmilor) în 1617. Acest dispozitiv de numărare simplu a fost denumit ulterior "tijele lui Napier", "barele lui Napier," "plăcile lui Napier" și așa mai departe.
Dispozitivul era un set de plăci dreptunghiulare (tije), care includeau:
- se lipeste cu rezultatul multiplicării tuturor numerelor de la 0 la 9 prin numere de la 0 la 9; în partea de sus a fiecărui baston s-a aplicat un număr de la 0 la 9 (în figura 5 din dreapta sunt prezentate nouă asemenea bastoane). Rezultatul înmulțirii pe tije este reprezentat de două cifre (inclusiv zero zero), separate printr-o bară;
- un stick cu numere de la 1 la 9 tipărite pe acesta (indicatorul rând); în Fig. 5 este descris în stânga.
Pentru multiplicarea cu ajutorul acestui dispozitiv, tijele care corespund valorilor cifrei multiplicatorului au fost selectate și așezate într-un rând, astfel încât numerele deasupra fiecarei tije s-au înmulțit. În Fig. 6 arată un exemplu de multiplicare pentru numărul 4938. Deoarece multiplicatorul ar putea avea aceleași numere, a fost necesar să aibă mai multe bastoane cu fiecare cifră.
În stânga, a fost aplicată o tijă, un indicator de rând, de-a lungul căruia au fost selectate rânduri corespunzătoare biților multiplicatori. Pentru multiplicare, de exemplu, cu 3, au fost luate în considerare rândurile corespunzătoare de pe bastoanele cu cifrele 4, 9, 3 și 8. Rezultatul de multiplicare a fost determinat după cum urmează:
- ultima cifră a produsului este 4 (numărul de sub linia din tija cea mai dreaptă);
- numerele rămase au fost determinate prin însumarea numerele „ale liniei oblice“: cifra penultima este egal cu 1 (2 + 9 = 11, aparatul trece în MSB), urmatoarea cifra din dreapta - 8 (0 + 7, iar altul transferat dreapta) următor - 4 (2 + 2), prima în stânga - 1.
Deci, rezultatul este 14814.
Dacă multiplicatorul a fost evaluat multiplu, rezultatele obținute pentru fiecare rând (pentru fiecare cifră a multiplicatorului) au fost adăugate împreună ținând cont de ordinea cifrelor.
În Fig. 6 prezintă un exemplu de înmulțire a numărului 4938 cu numărul 385.