Tipologia vzaimoutverzhdayuschey descrie detaliat de tenis proiectat în lucrarea sa principală de lucru „comunitate și societate“ (1887). Tenisul distinge "voința, deoarece conține gândire și gândire, deoarece conține voința". Primul tip de voință T. numește "esențial", al doilea - va "selectiv". Voința esențială este "echivalentul psihologic al corpului". Prin urmare, toate, afective, dorinta de semi-instinctivă emoțională și motivația, care sunt realizate în activitățile avute în vedere în legătură cu acest tip. Gândirea sugerează, de asemenea, că voința ca organism este deja pe deplin formată; în ea există nenumărate începuturi, reprezentări ale activității viitoare. Gândirea le aduce în sistem, construiește o ierarhie de obiective. În cazul în care voința este apare esențiale sub formă de instincte, obiceiuri și memorie, alegerea - în formele de „în mod intenționat“ (comportament liber, în general), „voință“ (acte individuale) și concepte (obligatoriu în sine de gândire anumite token-uri).
Subiectul voinței electorale este o "persoană" (care presupune concepte juridice formale). Unitatea "eului" este asigurată de autodeterminarea sa internă necesară. "Fața" este o unitate mecanică exterioară, determinată printr-o metodă externă, aleatorie. Aceasta este o gândire ideală de design, în căutarea unitate într-o varietate de manifestări, și, ca atare, se pot aplica individului și comunității. Un reprezentant natural al unei "persoane individuale" este o persoană care, în această calitate, este independentă de alte persoane. Ei sunt egali, gratuit nelimitat în definirea obiectivelor și alegerea mijloacelor - prin urmare, alegerea rațională, mai degrabă decât relațiile organice emoționale între ele.
Op. I) Comunicarea și societatea // 3mbart V. Sociologie L. b. g., pag. 59-66. 2) Gemeinschaft und Gesellschaft. V. 1920. 3) Einfuhrung in die Soziologie. Stuttg. 1965. 4) Soziologische Studien und Kritiken. Jena. 1923-1929. 5) Studien zur Philosophie und Gesellschaftslehre im 17 Jahrhundert. Stuttg. 1972.