În ceea ce privește energia electrică, este curios că a fost studiat de mai multe mii de ani și încă nu știm exact ce este!
Astăzi se crede că este alcătuită din mici particule încărcate. Electricitatea, conform acestei teorii, este un flux în mișcare de electroni sau de alte particule încărcate.
Cuvântul "electricitate" provine din cuvântul grecesc "electron". Și știi ce înseamnă acest cuvânt? Înseamnă "chihlimbar". Vezi tu, din nou în 600 î.Hr. grecii au știut că, dacă frecați chihlimbarul, atunci este capabil să atragă niște bucăți mici de plută și hârtie.
Progresele majore în studiul energiei electrice nu au fost realizate decât în 1672. În acest an, un om pe nume Otto von Guerrick, ținând mâna pe un sul rotativ de sulf, a primit o taxă mai puternică de energie electrică.
În 1729, Stephen Gray a descoperit că anumite substanțe, în special metalele, pot conduce un curent. Astfel de substanțe au început să se numească "dirijori". El a descoperit că alte substanțe, cum ar fi sticla, sulful, chihlimbarul și ceara, nu conduc curentul. Ele au fost numite "izolatoare".
Următorul pas important a fost făcut în 1733, când un francez numit du Fay a descoperit încărcături electrice pozitive și negative, deși a crezut că acestea sunt două tipuri diferite de energie electrică.
Benjamin Franklin a fost primul care a încercat să explice ce este electricitatea. În opinia sa, toate substanțele din natură conțin un "lichid electric". Frecarea între anumite substanțe ia o parte din acest lichid dintr-o substanță, adăugând-o la alta. Astăzi am spune că acest lichid constă în electroni încărcați negativ.
Poate că știința energiei electrice a început să se dezvolte rapid din momentul în care Alessandro Volta a inventat bateria în 1800. Această invenție a dat oamenilor prima sursă permanentă și sigură de energie și a implicat toate descoperirile importante din acest domeniu.