Wise Young, MD MD W. M. Keck, Centrul de Neuroștiințe în Colaborare Universitatea Rutgers, Piscataway, New Jersey
Rezumat: Instruirea intensivă poate îmbunătăți sau chiar restabili funcția motorie la persoanele care au fost paralizate de mult timp din cauza leziunilor măduvei spinării sau accident vascular cerebral. Acest efect poate fi rezultatul reversiunii unui fenomen numit "învățat neutilizat", care constă în faptul că dacă circuitul neural care furnizează funcția motorului nu este utilizat, acesta se oprește. Dovezi recente sugerează că efectul de antrenament poate fi determinat de capacitatea măduvei spinării de a învăța și de a se adapta activității motorii chiar și în absența influenței supraspinale. Multe studii au arătat că antrenamentul de mers pe jos pe o banda de alergat cu menținerea greutății corporale poate restabili în mare măsură capacitatea de a umbla la persoanele cu leziuni ale măduvei spinării. Acest lucru face un caz puternic pentru o utilizare mai mare de exercițiu intens, în special exercita pe banda de alergat cu greutate de întreținere, pentru reabilitarea persoanelor cu consecințele leziuni ale măduvei spinării și accident vascular cerebral.
"Învățat să folosească" ("învățat de neutilizat")
Laufband (treadmill) de formare
Efectele antrenamentului locomotiv zilnic
Eficiența antrenamentului locomotor cu leziuni "complete" ale măduvei spinării
Stimularea reorganizării creierului și a măduvei spinării
Efectele antrenamentului locomotor s-au dovedit a fi mai complexe. Formarea musculară singur poate explica cu greu câteva aspecte ale terapiei prin "mișcarea indusă de restricție" și antrenarea mersului cu menținerea greutății corporale. Multe observații susțin teoria că antrenamentul locomoției conduce la o reorganizare a măduvei spinării și a creierului.
Alte efecte ale exercițiilor
1. O nouă teorie a disfuncției nervoase atrage atenția. Conform acestei teorii, fenomenul "învățat neutilizat" joacă un rol major în deficitul funcțional care apare după deteriorarea sistemului nervos central. Multe date indică faptul că activitatea motrică intensă poate duce la o reversiune a fenomenului "învățat neutilizat". Un nou tip de tratament a apărut, numit "terapie terapeutică indusă de restricție" sau "terapie de utilizare forțată", care facilitează implicarea membrelor paralizate în mișcare. Mai multe grupuri de cercetători au raportat deja că terapia "forțată de utilizare" poate restabili funcția motorie la persoanele care au fost paralizate de mai mulți ani. Cu toate acestea, unii sunt sceptici în privința acestei teorii, crezând că efectul unei astfel de terapii se datorează pur și simplu exercitării și creșterii activității motorii.
2. Instruirea intensivă cu motor poate restabili funcția la majoritatea persoanelor cu leziuni ale măduvei spinării. În ultimul deceniu, multe centre de reabilitare europene și americane au raportat că antrenamentul intensiv de mers pe jos cu banda de alergare cu menținerea greutății corporale poate restabili funcția locomotorie la pacienții cu spinării. Îmbunătățirea funcției locomotorii nu este asociată cu o creștere a activității musculare voluntare, dar, aparent, este o consecință a unei coordonări îmbunătățite a reflexului și a capacității măduvei spinării de a învăța să meargă. În unele centre, în prezent se începe o antrenament de mers pe jos în treadmill, menținând greutatea corporală cât mai curând posibil după o vătămare, pentru a evita fenomenul de "neutilizare învățată" și pentru a facilita recuperarea locomoției.
3. Exercițiile de mers pe jos pot fi utile pentru persoanele cu leziuni "complete" ale măduvei spinării. Studiile efectuate la animale și la oameni indică faptul că maduva spinării poate fi implicată în schema locomotorie ca răspuns la stimuli nespecifici și farmacologici. Formarea restabilește circuitele locomotorii care nu necesită control supraspital. Studiile arată că antrenamentul pe animalele de alergare cu măduvă spinării intersectate îmbunătățește coordonarea în timpul mersului pe jos și, de asemenea, reduce atrofia și alte modificări ale mușchilor.
4. Eficacitatea formării locomotorii, se dovedește mai mult decât efectele exercitării sau de stimulare electrica functionala. Acest rezultat depinde de parametrii specifici de formare nu se extinde de la o funcție, și conduce la modificări specifice în mușchi și circuitele neuronale care nu pot fi explicate prin mecanisme comune, cum ar fi schimbarile hormonale induse de sport sau alte efecte exercitii generale.
5. Exercițiul are efecte complexe, dintre care multe nu sunt încă bine înțelese. Multe studii au arătat că exercițiile fizice pot reduce atrofia musculară și pot mări masa musculară, puterea și alte caracteristici. Exercițiile pot elibera încă factori de creștere neidentificați ai hipofizei, ceea ce duce la activarea impulsurilor musculare rapide cu praguri mici. În plus, exercitarea îmbunătățește și alți indicatori, cum ar fi densitatea minerală osoasă, toleranța la glucoză, mobilizarea grăsimii, deși unele studii sugereaza ca pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii de col uterin, aceste efecte nu sunt întotdeauna.