Mi se pare că Dostoievski a introdus scena citirii Evangheliei pentru a arăta cum sunt Raskolnikov și Sonia morale. Scena de citire a Evangheliei în roman este psihologic cea mai intensă și mai interesantă. Am citit cu interes și în cursul acțiunii m-am gândit dacă Sonya ar putea să-l convingă pe Raskolnikov că este imposibil să trăiască fără Dumnezeu, dacă ar putea să-l conducă prin credință cu exemplul său.
Raskolnikov a fost perplex, ca și în rușinea și răutatea lui Sonya, combinate cu sentimente opuse și sfinte. Pur și simplu Sonya este spiritual mai înalt, mai puternic decât Raskolnikov. Inima lui Sonya crede în existența sensului divin superior al vieții. Raskolnikov la întrebat pe Sonya: "Deci te rogi foarte mult lui Dumnezeu, Sonia?" și Sonya, strângând mâna, a răspuns: "Ce aș fi fost fără Dumnezeu?". "Și ce bine ți-ai făcut?" - Întrebat Raskolnikov, "Totul se întâmplă!" răspunse Sonya. Raskolnikov arăta cu curiozitate la Sonya, cum poate această creatură fragilă și blândă, tremurând de indignare și furie, să fie convingătoare de credința ei.
Deci, sa întâmplat miracolul, Raskolnikov a înțeles în inima lui că nu poate rămâne așa, trebuie să întrerupă ceea ce este necesar, să-și asume suferința. Exemplul Sony a fost foarte important pentru Raskolnikov, la întărit în atitudinea sa față de viață, față de credință. Raskolnikov a luat decizia și nu mai era faptul că Raskolnikov se grăbea, se mișca și se luminase, știind ce să facă. Cred că învierea lui Lazăr este învierea lui Raskolnikov.
- Descărcați "Sonia și disidenții citiți Evanghelia" în arhiva ZIP
- Descărcați "Sonia și disidenții citiți Evanghelia" în MS WORD
- Versiunea lucrării "Sonia și disidenții citesc Evanghelia" pentru imprimare