Biopsia mamarului este o metodă de cercetare în care se colectează celulele sau țesuturile din sân și examenul microscopic ulterior al probei.
Biopsia mamară este o metodă obligatorie de confirmare a diagnosticului dacă există suspiciune de a avea cancer la sân.
PREGĂTIREA PROCEDURII
La examen ar trebui să vină haine confortabile și gratuite. Pentru durata procedurii, medicul poate cere pacientului să poarte o cămașă sau o rochie specială.
Din zona corpului care urmează să fie examinat, îndepărtați toate bijuteriile și îmbrăcămintea.
Înainte de a efectua o biopsie, este important să informați medicul despre toate medicamentele pe care le ia pacientul, inclusiv originea pe bază de plante și despre prezența alergiilor, în special pentru anestezice.
Cu trei zile înainte de studiu, se recomandă să nu mai luați medicamente care diluează sângele, cum ar fi aspirina.
Este necesar ca medicul să fie informat despre bolile cronice transferate recent și toate bolile cronice.
Dacă procedura este însoțită de utilizarea de sedative (sedative), este recomandabil să veniți la studiu cu o rudă sau un prieten care să îi ajute pe pacient să ajungă acasă.
LIMITE PENTRU BIOPSIA GRĂSURILOR DE BĂRBAȘ ÎN CONTROLUL UTILIZĂRII
În cazuri rare, examinarea nu dezvăluie o mică entitate patologică sau nu evaluează cu precizie prevalența procesului.
Dacă, după o procedură corectă din punct de vedere tehnic, diagnosticul rămâne neclar, de obicei se prescrie o biopsie chirurgicală.
Dacă nu se poate observa o formă tumorală cu ultrasunete a glandelor mamare, atunci nu se poate efectua și o biopsie sub supravegherea ultrasunetelor.
Ecografia, în comparație cu examinarea cu raze X, nu permite detectarea acumulărilor de calcificări în țesuturile glandei mamare în stadiile incipiente.
Atunci când se utilizează o biopsie cu ac gros sub control ultrasonic, nu este întotdeauna posibilă obținerea exactă într-o formă extrem de mică.
CONDUCEREA PROCEDURII DE BIOPSIE A GRĂSURILOR DE BĂRBAȘ ÎN CONTROLUL UTILIZĂRII
Procedurile minim invazive sub control vizual, cum ar fi o biopsie de sân sub supravegherea ultrasunetelor, sunt de obicei efectuate de un medic specialist de diagnosticare cu ultrasunete.
Biopsia mamarului este de obicei efectuată pe bază de ambulatoriu.
Pacientul se află pe canapea, pe spate sau se întoarce ușor lateral către medic.
După aceea, analgezia glandei mamare se efectuează cu un anestezic local.
Cu ajutorul unui traductor cu ultrasunete, care este presat pe pielea sanului, medicul determină poziția țesutului modificat patologic.
La locul injectării unui ac de biopsie se efectuează o incizie sau o puncție a pielii.
Eșantionul de țesut se prelevează prin una din următoarele metode:
Cu biopsie cu aspirație fină a acului: un lichid sau o probă de celule este aspirată din zona modificată patologic cu un ac cu diametru mic și o seringă.
Cand tolstoigolnoy biopsie foloseste un mecanism automat, care avansează acul mai adânc în țesut, și asigură revenirea la celula cu o „coloană“ blocare, adică un eșantion mare de țesut mamar. Stofa este imediat tăiată folosind o teacă protectoare exterioară. Procesul se repetă de 3-6 ori.
Într-o biopsie în vid, celulele și țesutul mamar sunt aspirați sub presiune și trec prin acul în rezervorul de stocare a probei. Această tehnică nu necesită extracția și reintroducerea acului, deoarece poziția sa poate fi schimbată în interiorul țesuturilor, ceea ce permite colectarea mai multor probe de țesut. De regulă, dintr-o zonă suspectă este posibil să se ia de la 8 la 10 eșantioane.
După ce ați luat țesutul, acul este îndepărtat.
În timpul biopsiei chirurgicale, un fir este introdus în zona modificată patologic, care servește ca dirijor pentru acțiunile chirurgului.
Un marcaj mic poate fi introdus în zona suspectă, ceea ce îi permite să fie detectată, dacă este necesar, în viitor.
După terminarea biopsiei, sângerarea se oprește și se aplică un bandaj la rană. Nu este necesară cusătura.
Pentru a asigura poziția corectă a marcajului de orientare în țesuturi, este posibilă efectuarea de mamografii.
Întreaga procedură durează, de regulă, aproximativ o oră.
În timpul studiului, pacientul este în conștiență și simte doar un mic disconfort sau nu simte deloc.
Majoritatea femeilor raportează că studiul a fost fără durere sau aproape fără durere și nu a existat nici o cicatrice a sânului după biopsie.
Odată cu introducerea unui anestezic local pentru a anestezia pielea, pacientul simte o ușoară bulă de ac. În timpul introducerii unui ac de biopsie, apare un sentiment de presiune ușoară.
Uneori după încheierea studiului, amorțirea pielii rămâne.
În timpul întregului studiu, este necesar să se culce cât se poate de calm.
În timpul eșantionării țesutului, puteți auzi apăsarea sau aplatizarea instrumentelor chirurgicale.
Dacă, după o biopsie, există umflături sau vânătăi, atunci ar trebui să se utilizeze un ambalaj rece (gheață) și medicamente pentru durere ușoară. Hemoragia temporară subcutanată este un fenomen normal.
Medicul trebuie contactat în cazul în care există umflături severe, sângerări sau alte dereglări de pe locul biopsiei, înroșirea sau creșterea locală a temperaturii sânului.
Eticheta lăsată de medic pentru a localiza site-ul modificat patologic nu provoacă durere, modificări ale formei sânului sau alte daune.
În timpul zilei după studiu, nu trebuie să vă angajați într-o activitate fizică intensă, dar, de obicei, activitățile uzuale sunt de obicei rezolvate.
ANALIZA REZULTATELOR DE BIOPSIE A GRĂSURILOR DE BREVĂ ÎN CONTROLUL UTILIZĂRII
Eșantionul de țesut luat este studiat de un specialist histolog sau patomorfolog, care vă permite să faceți un diagnostic final.
Rezultatele obținute ale studiului pot fi obținute de la medicul ultrasunete care a efectuat studiul sau de la medicul curant.
Adesea, este necesară o examinare ulterioară, motivul exact pentru care pacientul este explicat de către medicul curant. În unele cazuri, se efectuează o examinare suplimentară atunci când se obțin rezultate discutabile care necesită clarificare în timpul fotografiilor repetate sau utilizarea unor tehnici speciale de imagistică.
Dinamica observării permite timp pentru a identifica orice anomalii patologice care apar cu timpul. În unele situații, o reexaminare permite să se vorbească despre eficacitatea tratamentului sau stabilizarea stării țesutului în timp.
AVANTAJE ȘI RISCURILE CERCETĂRII
Procedura are un efect mai puțin dăunător asupra țesutului decât biopsia chirurgicală, lasă o cicatrice neremarabilă sau nu o lasă deloc și se realizează în mai puțin de o oră.
Ecografia nu implică utilizarea radiațiilor ionizante.
Biopsia mamară sub supravegherea ultrasunetelor poate produce un eșantion de țesut, din care se poate judeca natura benignă sau malignă a schimbărilor.
În comparație cu biopsiile stereotactice ale sânilor, metoda cu ultrasunete permite efectuarea unui studiu mai rapid și fără necesitatea utilizării radiațiilor ionizante.
Ecografia vă permite să urmăriți mișcarea unui ac de biopsie în țesuturile sanului.
Biopsia mamară sub supravegherea ultrasunetelor face posibilă examinarea neoplasmelor în zona axilară sau lângă peretele cavității toracice, care, prin utilizarea metodelor stereotaxice, nu este întotdeauna posibilă.
Biopsia mamară sub supravegherea ultrasunetelor este o metodă mai puțin costisitoare de examinare decât biopsia stereotactică.
Recuperarea după procedură durează mai puțin timp, iar pacienții se pot întoarce rapid la viața normală.
În cazul unei biopsii în vid, se extrage un eșantion ușor mai mare de țesut decât în cazul altor ace, atunci există riscul de sângerare și formare a unui hematom, adică acumularea de sânge la locul de biopsie. Cu toate acestea, riscul este mai mic de 1%.
Unii pacienți se confruntă cu disconfort semnificativ, care poate fi vindecat cu anestezice.
Orice procedură care implică o încălcare a integrității pielii implică riscul de infectare. Probabilitatea dezvoltării unei infecții care necesită terapie cu antibiotice este mai mică de 1 din 1000 de cazuri de biopsie.
Formarea Biopsia situat la o adâncime de san, poarta un anumit risc de penetrare a acului prin peretele cavității toracice, care contribuie la acumularea de aer în jurul plămânilor, determinând-o să se prăbușească. Aceasta este o complicație extrem de rară.