Obiectul studiilor juridice și lingvistice este relația dintre limbă și lege: relația dintre limbă și lege este studiată de experți juridici, iar legea limbii este limbajul. aspectul juridic al limbii este obiectul științei juridice, aspectele lingvistice ale dreptului sunt lingvistică.
În domeniul științei juridice sunt acele legi ale limbajului natural care stau sau ar trebui să stea în baza textului legii, determinând în mare măsură atât crearea, cât și aplicarea ei în practica juridică.
Din punctul de vedere al lingvisticii, primul aspect poate fi numit aspectul juridic al limbii, în acest sens, subiectul științei juridice este procesul care duce la legalizarea limbajului și a atitudinilor poporului față de limbă; a doua - aspectul metalingvistic al limbajului juridic, baza sa ontologică este limba juridică.
În primul aspect al limbii, vorbitori nativi - subiecte și obiecte de drept, în al doilea aspect al limbii este prezentată ca mijloc, pe de o parte, crearea și înțelegerea legii (funcția legislativă și interpretativă a limbajului natural în domeniul juridic) și, pe de altă parte, - aplicarea legii, în cazul în care limba - examinarea subiect (sau agent) (funcția lingvoekspertnaya de competențe lingvistice practice și cunoștințele teoretice cu privire la limba, care necesită recurgerea la o competență lingvistică specială).
Astfel, vedem două probleme fundamentale, interconectate care stau la baza cercetării juridice. Aceasta este o problemă a corelării legilor lingvistice (norme, codificări și reglementări etc.) cu legile juridice (norme, reglementări, etc.) privind amploarea legalizării. Polii săi sunt spontan-naturali și rațional-artificiali ai originii lor. Și problema corelării limbajelor naturale și legale, contraste în aspectul antinomiei, direct-reflective și condiționate - datele de la început sunt foarte specifice în limbajul juridic.
Aici este esențial să subliniem că, din perspectiva yurislingvistiki acestor probleme (sau mai degrabă baza lor obiectiv) sunt în mod continuu un caracter evolutiv. Pe fondul evoluției limbajului natural în lege, aceste probleme apar ca o continuare și o transformare a problemelor lingvistice în noul mediu: legile lingvistice yuridizatsiya și reglementări și aspectul limbaj juridic pe acest fond ca o dezvoltare organică a limbii, sunt extrapolate la diferite sfere de comunicare ale vieții publice, inclusiv în sfera juridică. Yurislingvistika vede în toate fenomenele juridice de limbă mixtă în primul rând din partea lingvistică, determinarea ei regularități și legi care au natura în mare măsură spontană și naturală-dreapta reflexiv strict lingvistice.
Lingvoyuristika atunci când se analizează limba și fenomenele juridice are ca punct de plecare dreapta, un set de legi și tradiții juridice, limbajul juridic ca un sistem de condiționată de respectarea limbii naturale într-o mare măsură, deja existentă și tinde spre o mai mare autonomizare de la el.
Bazate limbaj ontologie sfera juridică ca obiect yurislingvistiki mecanism constă normă în limba în care încorporată (în grade diferite) și elementele inițiale potență normativnosti juridică adecvată. Regularități limbii ca o educație structurală și semantică, pe de o parte, și legile funcționării sale naturale a discursului, pe de altă parte, în versiunea „normală“ dicta codificarea lor limbaj rațional, care, la rândul său, se dezvoltă într-o codificare juridică.
Textul de conflict este un text care conține informații care discreditează onoarea, demnitatea și reputația de afaceri a unui cetățean. Examinarea lingvistică a problemelor juridice înseamnă, de fapt, un studiu lingvistic. De exemplu, dezvoltarea unei metodologii de comparare a textelor în legătură cu calificarea textului secundar drept plagiat sau absența acestuia.
Examinarea lingvistică a problemelor juridice înseamnă, de fapt, un studiu lingvistic. De exemplu, dezvoltarea unei metodologii de comparare a textelor în legătură cu calificarea textului secundar drept plagiat sau absența acestuia. La examinarea textului, lingvistul ridică întrebări cu privire la disponibilitatea componentelor de evaluare din acesta și relevă gradul de infracțiune, pe baza funcționării normei limbii ruse moderne.