Pentru a căuta pe o pagină, apăsați CTRL + F
Fondurile din contul de decontare nu aduc venitul clientului la persoana juridică. Prin urmare, în cazul în care întreprinderea are bani temporari liber, atunci le poate plasa pentru o anumită perioadă pe depozit. Astfel, un depozit reprezintă o formă avantajoasă de depozitare a mijloacelor bănești temporar libere ale întreprinderilor, deoarece banca acumulează dobândă (comision) pentru suma depozitului atras.
Concepte de bază ale depozitului (depozit)
În conformitate cu articolul 756 din Codul civil al Republicii Kazahstan (în continuare - Codul civil) privind contractul de depozit bancar, o parte (banca) este de acord să accepte de cealaltă parte (deponent) bani (depozit) să le plătească despăgubiri în cuantumul și modul stabilit de contractul de depozit bancar și să se întoarcă contribuția la termenele și în modul prevăzut de legislație și contractul.
În conformitate cu articolul 757 din Codul civil, în funcție de condițiile de returnare a depozitelor, ele sunt împărțite în următoarele tipuri:
- depozitul la vedere;
- depozit la termen;
Contribuție condiționată.
Depozitul la cerere este supus unei rambursări totale sau parțiale la prima cerere a depunătorului.
Depozitul la termen este plătit pentru o anumită perioadă de timp.
O contribuție condiționată se face înainte ca circumstanțele specificate în contractul de depozit bancar să apară.
În cazurile în care se solicită timp de depozit deponent înainte de termenul limită, și contribuțiile condiționate - la apariția unor circumstanțe a contractului de depozit bancar, dobânda este plătită la rata stabilită de depozit a cererii, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin contractul de depozit bancar.
În conformitate cu articolul 39 din Legea bancară și bancară, ratele comisioanelor și comisioanelor, precum și tarifele pentru furnizarea de diverse servicii, băncile stabilesc independent. Valoarea dobânzii este stipulată în contractul de depozit bancar (depozit).
Recompensa, de regulă, este plătită de bancă conform formulei simple de dobândă (rata anuală a dobânzii este înmulțită cu suma depozitului, cu numărul de zile de depozit și împărțită la 365). Metoda (formula) pentru calcularea remunerației este stipulată în contract.
Dobânda la depozit, dacă contractul nu prevede altfel, este acumulat din ziua următoare datei primirii fondurilor în bancă până în ziua precedentă restituirii sumei principale a depozitului sau retragerii fondurilor din contul de depozit al deponentului din alte motive.
Remunerația se plătește în condițiile stabilite prin contract. Dobânda acumulată, în conformitate cu termenii contractului de depozit, băncile pot transfera în contul curent al întreprinderii sau creditate pentru a reface depozitul.
Banca plătește suma depunerii și remunerația calculată pe acesta către deponent:
- în moneda națională, dacă banii au ajuns în contul de depozit în moneda națională,
- în moneda depozitului, în cazul în care fondurile au fost depuse într-un cont de depozit în valută străină,
- în condițiile și în modul prevăzut în contract.
Contabilitatea operațiunilor de depozit
În cazul operațiunilor de depozit, se iau în considerare următoarele:
- direct suma depozitului (în continuare - valoarea principalului depozitului);
- remunerația percepută de bancă pentru atragerea unui depozit;
- CPN, deținută de bancă la sursa de plată a dobânzii la depozit;
- diferențele de curs valutar rezultate din depozitele în valută străină.
Valoarea principală a depozitului
Operațiunea de a depune fonduri și de a returna suma principalului depozitului în contul curent al companiei, ca parte a cheltuielilor și veniturilor sale, nu este reflectată. Pentru a face față depozitului, se aplică contul 1050 "Conturi de numerar în conturi".
Remunerarea percepută de bancă pentru atragerea unui depozit
Remunerația (ca plată pentru utilizarea activelor întreprinderii de către cealaltă parte) este venitul întreprinderii și este recunoscut ca atare în perioada de raportare la care se referă, pe baza calculului remunerației.
Taxele pentru depozit sunt reflectate în evidențele contabile ca parte a veniturilor prin postare:
К-т 6110 «Venituri din despăgubiri»
Д-т 1270 «Despăgubiri pe termen scurt la recepție»
CIT deținut de bancă la sursa de plată din taxa de depunere
Notă. CIT la sursă va fi discutată în detaliu în secțiunea "Contabilitatea fiscală a operațiunilor de depozit".
Nu există un cont separat pentru această taxă în schema standard de conturi, astfel încât să puteți utiliza contul 1410 impozitul pe profit pentru a reflecta acest lucru. Dar acest cont reflectă, de obicei, plățile în avans ale CIT la buget, deci dacă există astfel de plăți, atunci este logic să folosiți un alt cont, de exemplu, contul 1430 "Alte taxe și alte plăți obligatorii la buget" pentru completitudinea imaginii contabile.
Diferențe de curs valutar la depozitele în valută străină
În cadrul diferenței de curs valutar se înțelege diferența dintre estimarea aceleiași valute în valută la diferite valute de schimb.
În conformitate cu IAS 21 "Efectele modificărilor cursurilor de schimb valutar", elementele monetare incluse în situațiile financiare ale societății sunt supuse recalculării la data bilanțului, precum și la data tranzacției. Articolele monetare în conformitate cu standardul sunt articole, a căror decontare va duce la ieșirea sau primirea de fonduri.
Data tranzacției economice în ceea ce privește circulația fondurilor în valută străină în conturile bancare trebuie înțeleasă ca data transferului (primirea) sau retragerii (emiterii) de fonduri în valută străină, iar pentru îndatorarea monetară - data rambursării.
Diferențele de curs valutar la datele indicate sunt calculate atât pentru valoarea principalului depozitului, cât și pentru valoarea dobânzii acumulate, dar care nu a fost plătită încă.
Astfel, pentru depozitele în valută străină se calculează diferențele de curs valutar:
- pentru fiecare dată a bilanțului în intervalul dintre plasarea și rambursarea depozitului (în cazul în care depozitul nu este returnat înainte de data bilanțului);
- la data restituirii depozitului.
În ceea ce privește remunerația (acumulată, dar încă neplătită), se calculează diferențele de curs valutar:
- pentru fiecare dată a bilanțului dintre momentul acumulării și plata remunerației (în cazul în care remunerația nu este plătită înainte de data bilanțului);
- la data plății remunerației.
Diferențele de curs valutar rezultate din depozitele în valută străină sunt reflectate în ">