Informații suplimentare
Capitolul 1. Problema accidentului vascular cerebral în Federația Rusă și modalități de a rezolva problema
1.1. Epidemiologia accidentului vascular cerebral în Federația Rusă. Programul național "Reducerea mortalității la bolile sistemului circulator"
1.2. Structura și funcțiile departamentului pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral acut
1.2.1. Centrul regional vascular
1.2.2. Departamentul neurologic pentru tratamentul pacienților cu ONMK
1.2.3. Caracteristici ale organizării structurale a NO-ONMK
1.2.4. Erori tipice în crearea departamentelor neurologice pentru pacienții cu ONMK
Capitolul 2. Prevenirea primară a accidentului vascular cerebral
2.2. Bea alcool
2.4. Combaterea obezității și a dislipidemiei
2.5. Controlul glicemiei
2.6. Nutriție rațională
2.7. Hipertensiunea arterială
2.8. Fibrilația atrială și alte boli cardiace
2.9. Terapie antiplachetară
Cuprins 2.10. Contraceptive orale
2.12. Stenoza carotidă asimptomatică
Capitolul 3. Introducerea pacienților cu insuficiență acută a circulației cerebrale în stadiul pre-sanitar
3.1. Creșterea alfabetizării medicale a populației
3.2. Examinarea unui pacient în stadiul preospitalitar
3.2.1. Anamneza istorie
3.2.2. Inspecția inițială
3.3. Diagnosticul diferențial al accidentului vascular cerebral
3.4. Spitalizarea pacienților cu accident vascular cerebral
3.5. Activități medicale la stadiul pre-spitalicesc
3.5.1. Corectarea tulburărilor respiratorii
3.5.2. Corectarea hemodinamicii
3.5.3. Lupta la edem cerebral
3.5.4. Combaterea sindromului convulsiv
3.5.5. Greșeli frecvente în stadiul pre-spitalicesc
3.6. Activitate didactico-metodică cu personal medical de urgență
Capitolul 4. Diagnosticul accidentului vascular cerebral
4.1. Diagnostic clinic al afectării acute a circulației cerebrale
4.1.1. Caracterul ONMK
4.1.2. Diagnosticul vasotopic
4.1.3. Patogenetic subtipuri de accident vascular cerebral ischemic
4.1.4. Principalele sindroame de accident vascular cerebral hemoragic
4.1.5. Utilizarea scalelor clinice pentru a evalua gravitatea stării pacientului cu ONMC
4.2. Diagnosticul de radiație al accidentului vascular cerebral
4.2.1. Diagnosticul de radiații de accident vascular cerebral ischemic
4.2.2. Aplicarea imaginilor ponderate cu difuzie a RMN în diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic
4.2.3. Utilizarea perfuziei CT cu raze X în diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic
4.2.4. Utilizarea RMN-ului de perfuzie în diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic
4.2.5. Modificări ale fluxului sanguin cerebral în accident vascular cerebral ischemic și evaluarea acestora prin perfuzie CT cu raze X
4.2.6. Diagnosticul hemoragiilor intracerebrale
4.3. Diagnosticul cu ultrasunete
4.3.1. Locul ultrasunetelor în managementul pacienților cu AVC.
4.3.2. Metode de ultrasunete în ONMK
4.3.3. Algoritmul examinării cu ultrasunete a unui pacient cu ONMK
4.3.4. TLT pentru orientarea cu ultrasunete
4.3.5. TCDC în hemoragii subarahnoide
4.3.6. Ecografia trombozei vasculare a sistemului inferior vena cava
Capitolul 5. Terapia de bază a pacienților cu insuficiență acută a circulației cerebrale în perioada acută
5.1. Direcțiile de bază ale terapiei de bază
5.1.1. Insuficiență respiratorie
5.1.2. Tulburări cardiace
5.1.3. Controlul tensiunii arteriale în perioada acută de accident vascular cerebral
5.1.5. Edemul creierului și echilibrul apă-electrolitică
5.1.6. Terapia citoprotectoare
5.2. Prevenirea complicațiilor și tratamentul acestora
5.2.1. Convulsiile epileptice de primă vârstă
5.2.3. Tromboza venoasă profundă a extremităților inferioare
5.2.5. Suport nutrițional
Capitolul 6. Terapia diferențială a stroke
6.1. Gestionarea pacienților cu AVC ischemic
6.1.1. Tehnica terapiei trombolitice sistemice
6.1.2. Managementul pacienților după terapia trombolitică
6.1.3. Metode de terapie trombolitică intraarterială selectivă, revascularizare mecanică și combinată
6.1.4. Craniectomia de decompresie
6.2. Gestionarea pacienților cu hemoragii subarahnoide
6.2.1. Principii generale de gestionare a pacienților cu hemoragii subarahnoidice
6.2.2. Hipotensiune arterială controlată
6.2.3. Scăderea presiunii intracraniene
6.2.4. Eliminarea vasospasmului
6.2.7. Sângerări recurente
6.2.8. Hidrocefalie acută
6.2.9. Disfuncția inimii
6.2.10. Edem pulmonar neurogenic
6.2.11. Tratamentul pacienților cu o cauză neclară de hemoragie subarahnoidă
6.2.12. Asistența neurochirurgicală în SAK din cauza rupturii anevrisme
6.3. Administrarea pacienților cu hemoragii intracerebrală
6.3.1. Principii generale de gestionare a pacienților cu hemoragii intracerebrale
6.3.2. Controlul presiunii sanguine
6.3.3. Creșterea presiunii intracraniene
6.3.5. Grijă neurochirurgicală pentru hemoragie intracerebrală
Capitolul 7. Reabilitarea pacienților în perioada acută de accident vascular cerebral
7.1. Reabilitare în perioada acută de accident vascular cerebral
7.1.1. Tratamentul prin poziție
7.1.3. Exerciții de respirație
7.1.4. Gimnastica terapeutică
7.2. Reabilitarea într-o perioadă acută de accident vascular cerebral
7.2.1. Controlul siguranței măsurilor de reabilitare
7.2.7. Caracteristicile reabilitării pacienților cu accident vascular cerebral hemoragic
7.2.8. Echipament pentru neuroreabilitare timpurie
7.3. Reabilitarea în perioada de recuperare precoce a unui accident vascular cerebral
7.4. Reabilitarea în perioada de recuperare târzie
Capitolul 8. Factorii fizici în reabilitarea complexă a pacienților cu insuficiență acută a circulației cerebrale
8.1. Tratamentul cu factori fizici în unitatea de terapie intensivă și unitatea de terapie intensivă
8.1.1. Transmiterea iradiată cu laser a sângelui
8.1.3. Tratamentul fizioterapeutic cu flebită
8.1.4. Tratamentul fizioterapeutic pentru încălcări ale motilității intestinale
8.1.5. Tratamentul fizioterapeutic pentru tulburările de urinare
8.2. Factori fizici patogeni, numiți în ziua a 3-a 7a după accidentul cerebrovascular acut
8.2.1. Câmp magnetic pulsat
8.2.2. Câmp magnetic alternativ
8.2.3. Câmpuri electromagnetice complexe
8.2.4. Bandă electromagnetică de bandă largă de joasă intensitate
8.3. Factorii patogenitici fizici utilizați de la 8-14 zile după accidentul cerebrovascular acut
8.3.2. Micro-polarizarea transcraniană a creierului
8.3.3. Electroforeza și galvanizarea medicamentelor
8.3.4. Magnetoterapie intensă cu intensitate mare
8.4. Factorii patogenitici fizici utilizați în săptămâna a treia-a patra după accidentul cerebrovascular acut
8.4.1. Terapia UHF
8.4.2. Decimetru terapie val
8.4.4. Radiații laser cu intensitate scăzută a domeniului infraroșu
8.5. Utilizarea simptomatică a factorilor fizici în afectarea acută a circulației cerebrale
8.5.1. Factori fizici, numiți după 3-7 zile de la ONMK
8.5.2. Factorii fizici utilizați de la 10-14 zile după ONMK
8.5.3. Factorii fizici utilizați în perioada a 3-a și a 4-a după accidentul cerebrovascular acut
8.6. Tratamentul fizioterapeutic pentru procesele patologice acute și exacerbarea bolilor concomitente
8.6.1. Infiltrarea după injectare, abces
8.6.2. Tratamentul fizioterapeutic pentru somnifere
8.6.3. Rinită, faringită, amigdalită
8.6.4. Pneumonie, bronșită
8.6.5. Exacerbarea ulcerului peptic
8.6.6. Exacerbarea pancreatitei cronice, colecistită
8.6.7. Exacerbarea colitei cronice
8.6.8. Boli ale sistemului urinar
Capitolul 9. Prevenirea secundară a accidentului vascular cerebral
9.1. Terapie antihipertensivă
9.2. Terapie antitrombotică
9.2.1. Medicamente antiplachetare
9.2.2. Terapia anticoagulantă
9.3. Lipid-terapie de scădere
9.4. Endarterectomia carotidiană și tehnologia endovasculară
9.5. Stratificarea carotidiilor, vertebrale și a altor artere cerebrale
9.6. Sindromul antifosfolipidic
9.7. Deschide fereastra ovală
9.8. Depresie post-accident vascular cerebral
Capitolul 10. Consilierea medicală și genetică pentru accidentul vascular cerebral
10.1.1. Diagnosticul hiperlipidemiei ereditare
10.1.2. Diagnosticul trombofiliei ereditare
10.1.3. Diagnosticarea ADN a polimorfismului genelor care reglează presiunea arterială
10.2. Patologia sindromică ereditară a țesutului conjunctiv
10.2.1. Sindromul Marfan
10.2.2. Ehlers-Danlos
10.2.3. Alte sindroame