Pedeapsa contractuală se numește, care este stabilit printr-un acord special între părți. Ele determină atât dimensiunea și condițiile de recuperare a acestuia. penalitatea contractuală este utilizat în principal pentru a asigura îndeplinirea acestor obligații, încălcarea care recuperarea pedepsei nu prevede legitim. Poate că utilizarea pedepsei contractuale, în plus față de legi pentru a pune în aplicare responsabilitățile diferite ale aceleiași obligații.
Raportul pedepsei la o pierdere sunt patru de acest gen: scorul, caseta, exclusiv și alternativă (p.1 st.365 GC).
În cazul în care pentru orice neîndeplinire a obligațiilor stabilite o sancțiune, daunele cauzate de încălcarea obligației, se rambursează în măsura în care nu sunt acoperite de pedeapsa exacted. De exemplu, în cazul în care pierderile au fost exprimate în valoare de 50.000 de ruble. și pentru încălcarea obligației poate colecta o penalizare în valoare de 10.000 de ruble. după recuperarea daunelor poate pretinde numai daune în valoare de 40.000 de ruble. O astfel de penalizare se numește notare. penalizare Articolul scoring are o semnificație generală în raport cu alte soiuri de sancțiuni: pedeapsa este utilizat în mod obișnuit de înregistrare student, iar pedeapsa, exclusiv și alternative - numai în cazurile în care aceasta este prevăzută prin lege sau contract.
Pedeapsa este o pedeapsă percepută de exces de daune-interese în suma totală. Aceasta este cea mai eficientă pedeapsa, deoarece pedeapsa nu afectează rambursarea daunelor.
Legislație sau cazuri contractuale în cazul în care pedeapsa este permisă numai pierde pot fi furnizate, dar nu daune-interese. O astfel de penalizare se numește excepțională. De exemplu, sub forma unui cadru fin pentru executarea obligațiilor bănești.
Atunci când alegeți un creditor poate fi recuperate sau lichidate daune sau pierderi, o astfel de penalizare se numește alternativă. În cazul în care creditorul va percepe o penalizare, el pierde dreptul la despăgubiri, și vice-versa - de daune, el pierde dreptul de recuperare a daunelor.
Acordul privind pedeapsa trebuie să fie în scris. Nerespectarea formei scrise face ca acordul lipsit de validitate pedeapsa (st.312 Codul civil).
Stabilită de legislație sau pedeapsa contractului care urmează să fie recuperate de la partea vinovată este obligată să suporte răspunderea financiară. În cazul în care debitorul pentru imposibilitatea de a efectua nu este răspunzător, creditorul nu are dreptul de a solicita plata unei penalități (p.2 st.311 Codul civil).
Pedeapsa, ca o modalitate de a pune în aplicare obligația impusă părții care încalcă răspunderea sa suplimentară, constând în care poartă răspunderea pentru abatere de proprietate, indiferent dacă aceasta este cauzată sau nu a provocat pe partea pierderilor creditorului. Cu toate acestea, plata unei penalități în cazul angajamentului necorespunzătoare de executare nu scutește debitorul obligației în natură, în cazul în care nu se prevede altfel prin lege sau prin contract (p.1 st.367 GK). Plata penalităților și daunelor în caz de neplată scuti debitorul obligației, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege sau contract (p.2 st.367 Codul civil).
În cazul încălcării unei obligații ca regulă generală, instanța va recupera daune-interese în cuantumul prevăzut de lege sau contract. Cu toate acestea, instanța poate reduce, în cazul în care consideră că pedeapsa de plătit este în mod clar disproporționată față de consecințele încălcării, și anume disproporționată față de pierderile suportate de creditor ca urmare a încălcării (st.314 GC p.1). Atunci când un creditor penalizare nu este obligat să dovedească cauzarea pierderilor, dar debitorul, o cerere cu privire la reducerea pedepsei de recuperat de la el, dreptul de a se referi la volumul mic de daune cauzate creditorului sau absența lor completă. Pentru decizia instanței de a reduce cantitatea de pedeapsă a fost rezonabil, instanța poate solicita dovezi cu privire la valoarea daunelor.
Pedeapsa se reduce, în cazul în care se dovedește că întreprinderea este încălcat prin vina ambelor părți, care creditorul a contribuit în mod intenționat sau din neglijență, la creșterea valorii pierderilor sau nu a luat măsuri rezonabile pentru a le (p.1 st.375 GC) reduce.