Despre statutul judecătorilor din România
(În roșu ZakonaRumyniyaot 14.04.93 N 4791-1 .;
Decretul PrezidentaRumyniyaot din 24.12.93 N 2288;
Legea federală din 21.06.95 N 91-FZ)
1. Un judecător poate fi un cetățean român care a ajuns la 25 de ani, are un grad de drept, experiență în profesia de avocat timp de cel puțin cinci ani, fără a face deteriora acțiunile sale, care au trecut un examen de calificare și de a obține recomandările făcute de calificări.
În acest caz, un judecător al unei instanțe superioare poate fi un cetățean român care a împlinit 30 de ani, și un judecător al Curții Supreme de România și Curtea de Arbitraj Supremă din România - a ajuns la 35 de ani și are experiență în profesia de avocat timp de cel puțin zece ani.
2. cerințe suplimentare legislației federale pentru candidații pentru judecători ai instanțelor din România pot fi instalate.
1. Judecătorii Curții Supreme de România și Curtea de Arbitraj Supremă de România sunt numiți de către Consiliul Federației al Adunării Federale România cu privire la propunerea Președintelui România, care se face cu luarea în considerare a avizului de președinte al Curții Supreme de România și Președinte al Arbitraj Curții Supreme de România.
2. Judecătorii instanțelor federale ale raioanelor de arbitraj sunt numiți de Președintele România, la recomandarea președintelui Curții Supreme de Arbitraj România.
3. Judecătorul alte instanțe federale și a navelor de arbitraj de către Președintele reprezentare România Curtea Supremă de Scaun România și avizul România Scaun Curtea de Arbitraj legislativ (reprezentant) organism pe baza a subiectului România.
4. Judecătorii instanțelor militare sunt numiți de către Președintele România, la recomandarea președintelui Curții Supreme de România.
5. Prezident Rumynii, în termen de o lună de la data obținerii materialelor necesare numește judecătorii federali și candidați pentru judecători ai Curții Supreme de România și Curtea de Arbitraj Supremă de România este de a atribui Consiliului Federației al Adunării Federale România sau respinge nominalizările, astfel cum sunt raportate de către președintele instanței competente.
6. Numirea candidaților pentru judecători numai în cazul în care o concluzie pozitivă a consiliului de calificare a judecătorilor.
7. În cazul abaterilor înaintate candidaților pentru funcția de judecător al instanței federale de jurisdicție generală a tribunalului arbitral și consiliul de calificare corespunzătoare a judecătorilor are dreptul de a prezenta declarații repetate de către candidat, a analizat motivele de deviere, re-da un aviz pozitiv pentru numirea în funcția de judecător al candidatului.
(Introdus prin Legea federală 21.06.95 N 91-FZ)
1. Du-te la administrarea justiției ca un judecător, altul decât funcția de judecător al Curții Constituționale a România, poate avea loc cu acordul judecătorului, care a demisionat, pentru o perioadă de până la un an, în cazul unui post vacant de judecător, sau în cazul unei creșteri semnificative temporare a volumului de muncă instanță, sau în absența unui judecător sau suspendarea atribuțiilor sale.
2. Atragerea judecătorilor, care a demisionat îndatoririle sale ca judecător se face președintele instanței superioare, în prezența încheierii pozitive a Consiliului Judiciar Calificări.
1. Un judecător, ales pentru prima dată în poziția, aduce într-o atmosferă solemnă următorul jurământ:
„Jur să-și îndeplinească în mod onest și conștiincios îndatoririle lor, înfăptuiesc justiția, se supun numai legii, să fie imparțial și așa cum am spus să judec datoria și conștiința mea.“
2. Judecătorii Curții Supreme de România și Curtea de Arbitraj Supremă de România va depune jurământul la reuniunile judecătorilor acestor instanțe. Toți ceilalți judecători depun juramintul la congrese (conferințe) sau la adunările judecătorilor.
3. Jurământul se depune de către judecător înainte de drapel național al România, după caz, de asemenea, în fața drapelului național al republicii ca o parte din România.
1. Orice amestec în activitatea judecătorilor în administrarea justiției este pedepsită prin lege.
2. Judecătorul nu este obligat să dea explicații cu privire la fond avute în vedere sau în cadrul producției de afaceri și să le reprezinte la altcineva pentru informații, cu excepția cazurilor și modul prevăzut de legea de procedură.
Un judecător este inamovibil. El nu este să fie transferat într-o altă poziție sau la o altă instanță, fără consimțământul său, iar puterile sale poate fi reziliat sau suspendat numai pe motivele și în modul prevăzut de prezenta lege.
------------------------------------------------------------------
Efectul articolului 15 (cu excepția punctului 3) extins la judecători, retras din această poziție, indiferent de momentul pensionării (Legea federală din 21.06.95 N 91-FZ).
------------------------------------------------------------------