Principala sursă de alimentare cu bani a fost de a stimula lichiditatea de către autoritățile monetare. Etapa de-a permis să satura piața de lichiditate pe termen scurt, dar nu a putut compensa lipsa de resurse pe termen lung. Oferta de bani „lungi“ în economie și să stabilizeze piața monetară pe termen lung trebuie să ofere investitorilor instituționali și ei înșiși băncile comerciale în detrimentul activității de creditare.
Una dintre sursele de pasive „lungi“ sunt depozitele persoanelor juridice și a depozitelor persoanelor fizice plasate pe o perioadă mai mare de trei ani. De-a lungul ultimilor doi ani, ponderea acestora în total pasive a fost de 5 - 6%.
Având în vedere lipsa băncilor „lungi“ bani au ca sursă de formare a activelor „lungi“ de a utiliza obligații „scurt“. Mai mult decât atât, această situație este tipică nu numai pentru perioada crizei financiare actuale, dar în ultimii ani, în timp ce pasivele pe termen scurt este acoperită de cel puțin 10-14% din active pe termen lung ale băncilor. Evident, extinderea în continuare a creditelor pe termen lung cu pasive pe termen scurt ar putea afecta negativ lichiditatea sistemului bancar.
Până în prezent, situația din România, ca și în alte țări, va depinde în primul rând de măsurile anti-criză.
Problema principală a timpului nostru - când criza este de peste? Cu toate acestea, mulți experți au respectat încă nu sunt de acord asupra faptului dacă și când a început criza. Situația de incertitudine și confuzie minților sunt funcționari care au explicat în timpul crizei „crizei“ fenomene Liuba negative. Criza a devenit o scuză pentru arbitrariului retorică a funcționarilor. Motivele pentru acest comportament constă în faptul că funcționarii nu au știut ce să spun. Secole de experiență a istoriei românești arată că ei doresc decretele și legile care au demonstrat cu precizie nu numai vectorul deciziilor administrative, dar, de asemenea, să stabilească un cadru clar pentru declarațiile publice ale reprezentanților birocrației.
O altă problemă - comportamentul autorității superioare. Puterea, care nu este altceva decât o stabilitate în viața lui nu a văzut lupta împotriva crizei prin încercare și eroare. Iar comportamentul guvernului în sine nu modul în care aceasta este limitată, așa cum se crede, substanța de criză opacă și complet incontrolabile și, prin urmare, ar trebui să aveți întotdeauna libertatea de a manevra la cel mai înalt nivel. Autoritățile trebuie să poată să facă ceea ce vrea. Dar posibilitatea ca guvernul să facă tot ce vrea ca rezultat faptul că un observator extern, care este, în cele din urmă, cetățeanul obișnuit, se pare un adevărat haos.
Ca urmare, cetățenii au lipsa completă sentiment de control al situației și faptul că puterea birocrației și pur și simplu nu știu ce să fac. Atunci când cetățenii români înțeleg că guvernul nu știe ce să facă, ei își pierd încrederea în guvern în sine, și să înceapă să se aștepte cel mai rău. Așteptările, la rândul său, de multe ori devin realitate.
Pentru a crește gradul de certitudine și în același timp încrederea publicului în guvernul său, trebuie să fie clar definite, că este o criză și ceea ce ar trebui să și nu ar trebui să facă și puterea birocrației în timpul crizei.
Programul anti-criză - pentru a lua comisie anti-criză și aprobat de Președintele România Lista de măsuri obligatorii necesare pentru a depăși criza, elimina cauzele și de a depăși consecințele crizei.
Decretul Președintele român privind introducerea regimului anti-criză ar trebui să fie clar definite:
a) circumstanțele care au condus la introducerea de situații de criză;
b) limitele teritoriului, care este recunoscut ca situația anti-criză;
c) o listă de măsuri de urgență și limitele de valabilitate a acestora, o listă exhaustivă a restricțiilor temporare a drepturilor și libertăților cetățenilor români, cetățenii străini și persoanele fără cetățenie, organizațiile pentru apărarea drepturilor și ONG-uri;
g) organele de stat (funcționari responsabili) pentru punerea în aplicare a măsurilor utilizate în situații de urgență;
d) indicarea formării Comitetului de criză;
e) termenii programului anti-criză pentru aprobarea de către Președintele România;
g) în momentul intrării în vigoare a decretului.
Caracteristici ale Adunării Federale activitățile României în perioada de criză modul întreg teritoriul românesc
1. Introducerea regimului anti-criză pe întreg teritoriul România, Consiliul Federației al Adunării Federale România și Duma de Stat a Adunării Federale România continuă activitatea lor în perioada de urgență.
2. La momentul regimului anti-criză al Consiliului Federației al Adunării Federale a președintelui român pune deoparte puterile lor, puterile președintelui Consiliului Federației al Adunării Federale România preia prim-vicepreședintele Consiliului Federației al Adunării Federale România.
decret prezidențial român privind introducerea modului anti-criză pe durata regimului anti-criză poate prevedea introducerea următoarelor măsuri și restricții temporare:
a) suspendarea totală sau parțială a teritoriului, care a introdus regimul anti-criză, puterile autorității executive a subiectului (subiecți) din România, precum și autoritățile locale;
b) limitări privind libera circulație pe teritoriul în care starea de urgență, precum și introducerea unui regim special de intrare în acest teritoriu și ieșirea din acestea, inclusiv impunerea de restricții privind intrarea pe teritoriul menționat anterior și de ședere pe ea cetățenilor străini și apatrizilor;
c) consolidarea protecției ordinii publice, obiectele supuse protecției de stat, și obiecte, care asigură funcții vitale ale populației și funcționarea transportului;
d) stabilirea de restricții privind exercitarea anumitor tipuri de activități economice și financiare, inclusiv circulația bunurilor, serviciilor și a resurselor financiare;
e) reglementarea prețurilor și stabilirea unei comenzi speciale de vânzare, achiziție și distribuție a produselor alimentare și a altor elemente esențiale;
e) interzicerea sau limitarea reuniuni, mitinguri și demonstrații, procesiuni și pichetări și alte evenimente de masă;
g) interzicerea loviturilor și a altor mijloace de suspendare sau încetare a activităților organizațiilor;
h) evacuarea valorilor materiale și culturale în zonele de siguranță, în cazul în care există o amenințare reală de distrugere, răpire sau deteriorare din cauza de forță majoră, inclusiv în țări străine.
i) restricții privind libertatea presei și alte mijloace media prin introducerea cenzurii prealabile, indicând condițiile și procedurile pentru punerea în aplicare a acesteia, precum și înghețarea intermediare și confiscarea materialelor tipărite, emițătoare radio, aparatura amplificatoare acustice, echipamente de reproducere, stabilirea unei proceduri speciale de acreditare a jurnaliștilor;
a) suspendarea activității partidelor politice, asociațiile obștești și alte organizații de pe teritoriul Federației Ruse, care împiedică eliminarea circumstanțelor care justifică introducerea regimului anti-criză;
În teritoriu, care a introdus regimul, alegeri și referendumuri anti-criză nu sunt deținute în perioada regimului anti-criză. În cazul expirării termenului de acțiune a regimului anti-criză a mandatului organelor alese ale puterii de stat, organele și funcționarii mandatului acestor organisme și persoane autonomiei locale se prelungește până la încheierea perioadei regimului de criză, în cazul în care puterile lor nu sunt suspendate, în conformitate cu procedura stabilită de prezenta lege constituțională federală.
1. Pentru a depăși criza prin Decretul Președintelui România situația se formează Comitetul de criză.
2. Comitetul Criza este compus din:
Actuala criză economică globală este rezultatul eșecului sistemului financiar existent, ca urmare a controlului de calitate slabă, din cauza cărora riscuri uriașe au fost în atenția cuvenită.
Pentru o mare parte a omenirii devine mai dificil de a oferi locuințe confortabile, educație, asistență medicală de calitate, chiar și alimente. Din cauza crizei, creșterea globală a ultimilor ani, aproape nici un impact asupra îmbunătățirii situației celor mai sărace segmente ale populației.
Prin urmare, în contextul globalizării pentru funcționarea normală a economiei mondiale necesită un stabil, previzibil și funcționarea unei reguli cunoscute a sistemului monetar și financiar internațional, care se bazează pe menținerea disciplinei macroeconomice și financiare dintre cele mai importante economii ale lumii. Criza actuală a arătat că menținerea acestei discipline rămâne o provocare nerezolvată, atât pentru statele suverane, cât și pentru cele mai importante companii care operează pe piețele mondiale.
Actuala criză economică globală demonstrează necesitatea de a abandona abordările tradiționale și necesită un colectiv de decizii convenite la nivel internațional care vizează, în esență, pentru a crea un sistem de control al procesului de globalizare. Toate țările trebuie să acționeze în mod decisiv posibil pentru a restabili creșterea economică durabilă, precum și de încredere și stabilitate pe piețele financiare.
Noua structură financiară internațională a relațiilor, potrivit șefului statului român, ar trebui să se bazeze pe principiile performanței interoperabilității și a armoniei standardelor instituțiilor naționale și internaționale de reglementare; responsabilitatea democratică și uniformă pentru luarea deciziilor; pentru a fi eficiente, pe baza legitimității mecanismelor internaționale de coordonare; transparența între toți participanții; distribuirea echitabilă a riscurilor.
Cele mai multe dintre măsurile elaborate vizează abordarea multe dintre problemele asociate cu instabilitatea sistemului financiar și economic actual. Implementarea acestora va oferi un mediu integrat pentru crearea unui sistem universal de reglementare financiară și economică, ceea ce exclude posibilitatea unei crize globale.
Guvernul român va începe în curând formarea unei strategii de ieșire din criză. Acest lucru a fost anunțat de premierul Vladimir Putin, vorbind la Forumul Internațional de Investiții în Soci.
Potrivit lui, acum trebuie să lucreze pentru a rezolva problemele sistemice care au dus la criză, și extrage din ele lecțiile cele mai grave. „În timpul crizei, România a simțit pe deplin decât lipsa înfășurată de diversificare a economiei, slăbiciunea sistemului financiar național, limitările de infrastructură, productivitate scăzută, risipa de resurse, guvernarea corporativă, ineficientă“, - a spus Putin. Prin urmare, în conformitate cu el, împreună cu continuarea punerii în aplicare a măsurilor anti-criză dovedit necesitatea de a forma o strategie de ieșire așa-numitele din criză - un set de acțiuni pentru punerea în aplicare a agendei de modernizare, și pentru a asigura dezvoltarea post-criză.
8. resursă online: www.correspondent.net.
9. resursa de internet: site-ul oficial al D. Medvedev www.kremlin.ru.
Great aveți un site web, foarte util! Ia o pauză, student să se distreze: Studenții ar trebui să treacă examenul în fizică. Pierderea foarte prost. Profesorul încearcă să-l tragă, întreabă: - Ei bine, spune-mi cel puțin temperatura la care fierbe apa? - Profesore, nu știu la ce temperatura se reduce, dar eu știu că la 40 de grade devine o vodca! Apropo, anecdota este preluată din chatanekdotov.ru