Deci, coasta de locuitori ai sunt recunoașterea în sine ca o campanie de lung grup etnic independent. În această etapă, activiștii Pomerania luptă pentru includerea grupurilor etnice în numărul de persoane indigene. Acesta este primul exemplu de grup atunci când subetnic rus va fi una dintre popoarele indigene mici. Otkolok „oameni constituente“, în căutarea unui loc printre nerumynskih Aboriginal. La periferia chiar și o astfel de identitate puternică și de mare ca „poporul român“ pare a fi prea centralizat și nu foarte sensibil la identitatea locală.
Acest lucru indică faptul că formarea națiunilor și comunităților regionale de diferite tipuri în România nu a încheiat și, implicit, are loc în paralel cu procesele de servicii comune - la viteze diferite și în diferite moduri, în diferite regiuni.
popoarele fino-ugrice din România sa angajat în crearea unei infrastructuri moderne de informare pentru limbile lor. În Komi Syktykarskom Universitatea o infrastructură de informații de laborator din limbile fino-ugrice, în Udmurtia, Mari El, Mordovia, Komi, și lucrăm la colecții terminologice emise pentru a studia discipline generale la școală în limbile naționale.
După cum se poate vedea, în regiunile fino-ugrice, organizațiile publice și de stat face în continuare încercări slabe și izolate pentru a crea instituții care lucrează la reproducerea și dezvoltarea identităților nerumynskih locale. Este interesant faptul că până la un anumit nivel de activitate și gradul de proliferare a instituțiilor, toate aceste procese sunt percepute pozitiv de toți, și nimeni nu le vede în orice probleme posibile și contradicții. Dar apariția unor contradicții - este cantitatea, și, prin urmare, timpul. Crearea instituțiilor menite să susțină existența limbilor fino-ugrice în spațiul digital. Inițiatorii acestui proiect intenționează, cu toate acestea, în detrimentul extinderii sferei de utilizare, de exemplu, limba Komi, introducând-l activ în managementul de birou și de management al documentelor. Dacă mutați în mod constant spre realizarea obiectivelor acestor proiecte, în curând se va ridica în mod inevitabil problema creării unei operațiuni în buclă închisă a limbii Komi: Komi par nativ cu care comunică românesc la Komi în familie, educație și comunicare în Komi la grădiniță, formarea Komi în școală , la Institutul, care lucrează cu limba Komi. Pentru a permite funcționarea unui astfel de ciclu închis de reproducere și utilizarea limbii Komi este necesar să se adopte o legislație a face aceste instituții nu sunt opționale, dar obligatoriu, împreună cu rusul. Aici, la acest punct și potențialul de conflict și dezacord, și ei - ordinea fundamentală. Potențiale conflicte din cauza faptului că, deși Constituția și în discursurile celor mai mari dregători ai tuturor națiunilor sunt egale, sunt egale și au sprijinul statului în dezvoltarea limbii și culturii lor, structura relațiilor dintre culturile rusești și non-ruse din România este încă la nivelul de 17-18 secol: zona culturii ruse cea mai largă: de la familie la principalele autorități publice; Gama nerumynskih de culturi: locale, acasă. Limba de familie poate fi nerumynskim, dar chiar și limba de educație și managementul local trebuie să fie întotdeauna limba română.
La 30% ponderea Udmurt în populația totală a republicii, Consiliul de Stat, Parlamentul Republicii, Udmurt, doar 15 de oameni din 100 de deputați, fiecare dintre ele - mai degrabă o unitate de stare; ele fac obiectul unui acord tacit privind reprezentarea în guvern Udmurt, și observați că ratele sunt subestimate). În cazul în care Mari El Mari implementat într-o singură comandă autorităților din Tatarstan Tătară de elită în mod activ și trimite evoluțiile economice pozitive din regiune, care lucrează în imaginea Tatarstan ca o regiune de investiții atractivă, și de a face identitatea tătare și Tatar parte componentă a acestei imagini. Motivul pentru infiltrarea cu succes a tătarilor din elita puterii - în ultimele două decenii politica de indigenizare moale, atunci când elita locală, la toate nivelurile și nivelurile de guvernare și de conducere de afaceri promovat în mod conștient tătari în poziții de conducere, încercând să egaliza proporția prezenței lor cu o pondere de români.
Toate aceste procese au loc de ei înșiși și nu pe scara agendei obscherumynskoy reflectorizant. La mișcările naționale ale vectorilor directionale diferite, dar ei cumva doresc să dezvolte oamenii lor, identitatea lor, ca parte a statului român. În România, la nivel oficial, și că este ceea ce se proclamă: egalitatea tuturor, susținerea și dezvoltarea. Dar dacă te uiți, pentru instalarea acestor înalt nivel implementat în practica curentă, este clar că, în timp ce statul, nici ideologic, nici instituțional gata să pună în practică ceea ce declară. Mai mult decât atât, cu această ocazie, nu există nici o claritate în mintea publicului, iar cele mai recente exemple demonstrează cel mai nepregătit pentru o astfel policentrism.
Deci, în Tatarstan, în primăvara acestui an, părinții (și după ei, și în Bashkortostan) copiii în principal din România au protestat împotriva studiul limbii tătare în școlile din republică, în volumele limbii române, și, eventual, unii dintre ei chiar și vorbit în favoarea abolirii de studiu obligatoriu limba tătară în școli pentru toți studenții, indiferent de etnia lor. Conflictul evident între urmărirea infrastructurii instituționale non-ruse și reticența locuitorilor din Tatarstan furnizate parte a proiectului de naționalizare a învățământului.
În discuțiile de acest subiect există o ciocnire a două logici care au baze diferite. Cei care apără validitatea și acceptabilitatea sistemului actual de a studia ambele limbi oficiale (română și tătară) în volume egale, se referă la caracteristicile istorice și culturale ale Tatarstan și importanța studierii limbii tătare în termeni de a demonstra respect pentru oameni Tatar, care a dat numele acestui teren. Argumentele, după cum se poate observa, apel la istorie și la gestul de respect special celui de al doilea cel mai mare popor din republică. Argumentele adversarilor în limba tătară în formatul curent se bazează pe logica utilitatea și caracterul adecvat al educației pentru viitorul copilului. Și atunci se pune întrebarea de ce viitorul omului - este doar o chestiune de a obține competențele necesare, sau este, de asemenea, o chestiune de educație într-un anumit mediu și problema de inițiere a anumitor standarde. În cazul în care problema este de competența exclusivă și instrumente, și chiar nevoia de studiu pe termen lung a limbii române în școală pentru toți 10 de ani, sub o întrebare mare, aici necompetitiv engleză. Dacă viitorul unei persoane este asigurată nu numai instrumentele, dar și de ce mediu a fost adus în sus, și se referă la alte culturi, atunci avem foarte util în acest caz, experiența Tatarstan. Dar, cu toate acestea, tendința modernă în materie de eficiență și de succes dobândirea de competențe face ca argumentele oponenților educației tătară mai convingătoare și universal valabile. Un alt lucru este faptul că conductorii tatarizatsii educația ar trebui să a avea un avantaj în 10-15 ani, timp în care ei speră să creeze un mediu mai mult sau mai puțin completă tatarskoyazychnuyu instituțională, și apoi cunoașterea limbii tătare este un avantaj autentic, și poate chiar o necesitate. Dar asta este ceea ce este necesar pentru stat și a agendei sale, în scopul de a menține că este imposibil să se reproducă într-o logică de piață. În cazul în care statul ia în considerare dezvoltarea tuturor popoarelor din România ca o prioritate, acesta trebuie să creeze condițiile pentru acest lucru în practică.
Un alt exemplu ilustrativ al unei coliziuni a dreptului de dezvoltare a limbilor nerumynskih și disponibilitatea autorităților publice să-l pună în aplicare - răspunsul ministrului adjunct al Comunicațiilor și Societății Informaționale Ili Massuha la scrisoarea cu oferta activiștilor de limbă finanțarea proiectelor care vizează dezvoltarea scrierii electronice în limbile popoarelor din România vizate. Nota precizează că dezvoltarea site-urile din limbile nerumynskih „amenință să împartă popoarele din România“, și pot fi utilizate în favoarea activității extremiste. Pe de o parte, dreptul la dezvoltarea limbii române ale popoarelor, dreptul la utilizarea acestora în diverse domenii, pe de altă parte - un risc pe care îl va conduce la apariția unui spațiu divers, multilingv online, care reprezintă într-un fel un pericol pentru unitatea poporului român . Persoanele care reprezintă într-un fel de stat relații model de suport de limbi, în care toți publice și oficiale nu poate fi decât în limba rusă și local - doar interne și locale.
În centrul logicii argumentului Massukh pe ideea că diversitatea popoarelor din România este o amenințare pentru unitatea popoarelor românești lipsa de unitate, adică unitatea popoarelor din România se împiedică faptul de bază a originalului multi-etnică a populației.
Polyethnicity văzută ca o problemă și o amenințare numai pentru că, în calitate de model al relațiilor popoarelor, în România, de la 17-18 secole, nu sa schimbat și modelul de distribuție al relațiilor centru-periferie, de stat - societate. În această relație un element se afla în întregime pe de altă parte, folosind al doilea ca obiect al acțiunilor lor (politici), sau ca o resursă. Și tot ce sa schimbat în țară, că organizația sa de bază a rămas neschimbată. Și orice încercare de a reforma statului, această asimetrie, această inegalitate este deschisă din nou. Și dacă suntem cu adevărat interesați în dezvoltarea țării, dezvoltarea tuturor regiunilor sale, este necesar să se revizuiască acest model profund arhaic de relații în care există un centru care opereaza din partea de sus în jos, nu formatul în întreaga Federația scara care vine din partea de jos, cu locuri .