Jorge Luis Borges. Album Romanum: Traducere Colectia
Tradus din limba spaniolă Vadima Alekseeva *
Despre trandafiri, fără nume de secole, a intra în generația ta eternitate eu sunt doar unul este salvat de la uitare în liniile poetice nepieritoare! Nu seca suflarea vântului de roua pe petalele de trandafiri parfumate ultima, care deținea un poet orb, un moment trist! Gradina, în cazul în care trandafiri inflorit Milton, deja, probabil, distrus la sol, numai pe un singur am evitat amenințarea. Fie ca această cea mai fragilă de flori! Am ridicat din vârstele întunecate adânci, invizibile a crescut.
Aproximativ patru picioare de ea în ceasul zori, ziua cu două picioare, trei picioare și seara, Cine este această fiară, single și premnogy? Sphinx impasibil de muritorii de așteptare pentru un răspuns. Suntem Oedip. El a agățat de oglindă, sunt cei care au gândit la afișare monstru monstruos - o reflectare a propriului lor destin, nu este înșelat. In puzzle oedipală ca un coșmar formă fetală triplă creatură, solidă și continuă, ca instant. Sculptorul acestei forme de diversă Noi am trimis din marea salvare mila, darul neprețuit al uitare.
Doar un singur lucru nu este numai - de uitare, Domnul prin salvarea de magazine de metal și zgură, iar neghina sunt calculate, și cereale, tot timpul - și fiecare moment. Reversibile: între două gazde de reflecție oglindește răsărit și apus de soare pentru a păstra următoarele de hărți și cele depuse în ele o dată. Orice lucru va rămâne nepieritoare În cristalul acestei memorie - un univers în care orice distanță imaginabil. Sunteți aici bredesh de coridoare lungi, nu cunoaște limita. În timpul care se va vedea arhetipurile și strălucirea.
Și lumina pryanul! Circling în conștiința de somn, resturi de vise la fostul spate pat, și lucrurile se vor găsi în mod inevitabil, locul în acest odios. Am visat: Păsările migratoare prin timp și de oameni, hoarde, legiuni, Roma, Cartagina, ruinele, executarea, Tronuri, toți ultimii ani, sarcina de dureros! Și aici se întoarce azi: Fata mea, mi voce, picioare, mâini, culori și forme, mirosuri și sunete, și memoria - pedeapsa Domnului! Destul de un vis! Într-una dintre trezirile vor vedea lumea fără aceste iluzii.
Salvează-mă, Doamne. (Strigă el al cărui nume - un sunet gol, și totuși, ca și cum ai putea auzi, Dumnezeule, ca să te numai cu speranța de încredere.) Lasă-mă să mă apăr. Acest lucru vă întrebat Brown, Montaigne, și unul spaniolul. Doamne, aici, de asemenea, Cel Atotputernic, ai milă de poet! Salvați-mă de setea de moarte. De două ori pentru că nu există nici o întoarcere la om, nu poate intra în același râu în ea a intrat deja o dată. Lasă-mă să închid moartea pentru totdeauna pleoape, nu de salvare ei, dar de speranță.
Despre groază, aceste pietre on-line, și Zeus nu se destrame. Gaunt, Brad prin labirint. Am condamnații. Un parapet infinit lung praf înghețat. galerii directe, pași măsurați lungi, cercuri secrete velină în jurul ultimii ani. Vreau să merg mai repede, dar cad. Din nou am chudyatsya în beznă adunare Că straniu strălucitoare SPAR, asta hohote sălbatic. Sau hohote ecou. Mă duc. Curbura în depărtare, poate, ascunde Oricine gata care a râvnit de mult sânge proaspăt. Sunt doar sete, atâta timp pentru eliberare. ambele Căutăm întâlnire. Ca și înainte, cred că speranța decolorare.
Lumea - un labirint. Nici o ieșire sau de intrare, nici un centru nu se află în camera de tortură monstruoasă. Sunteți aici bredesh prin cheiuri înguste la atingere, în întuneric - și nu există nici un rezultat. Se așteaptă în zadar, că drumul propriului acord, când a fost încă o dată forțat să facă o alegere, ceea ce face din nou o alegere, se va încheia. Sunteți condamnați de soartă. De-a lungul piatra fără sfârșit procesează taur cu două picioare, dropping bucăți de spumă, a cărui înfățișare ingrozeste acele ziduri, Pe măsură ce umbla în cele mai multe intersecții. Brad prin labirint, nu mai crede că se va întâlni chiar și fiara.
Tu - orb. Ochii tai ars uræøte dogoritor unitate, căscat amenintator, acum esti doar dibuite lucruri. El - lumina, acum negru, el vede totul: Mutațiile luna, gura clepsidra, și modul în care având în vedere rădăcinile sale de suc de subsol slaba de cedru rezistent Se rdeyut tigri și innegri hidră. Deoarece mulțimea de nenumărate repetiții, uitându-se la reflectarea ei, el - de a fi reflecție în viață și fiecare din propriile lor creații. Am fost chemat Cain. Cunoscînd suferințele mele, Domnul universului împodobit iad.
Am comis cea mai gravă de păcate, nu am fost fericit, nu am nici o scuză, am chinuit ani de suferință, căutarea poemelor neîmplinite. Părinții mei m-au conceput pentru un solid, umiditate, vânt și foc, mângâiată și ma hrănit, și le-am dat în sus. Nici o tristețe amară. Blestemul mine. Eu sunt cel care a dat să se maturizeze în mintea ta, liber de sentimente simetrii inselator art. Eu au fost foame. Și eu ar trebui să disprețuiesc. Să mă fi blestemat din însăși concepția, mă duc înainte, blestemul meu!
Fragmente de o Evanghelie apocrifă