- Pur și simplu o iubesc. - Încruntându, băiatul a răspuns.
- Tu cinci, și te porți ca voi doi! Cum pot asculta același lucru? Am fost la vârsta ta, chiar multiiki același aspect nu a fost interesat!
- Deci, ce. Voi toți șaisprezece și te porți ca ai fost opt! Nu, șase! - Fata plesnit-o peste față.
- E un copil prost.
- Dețineți acest!
- Deci, bine, lasă-mă să-ți-aș spune mai bine povestea ta. Ea este interesată. - Sora rânji.
- Ei bine, - a spus fratele, cu brațele încrucișate pe piept - la mine după poveștile tale, apoi somn înfricoșător! Mai ales după ultima.
- Ahh, ești pro-ucigaș Jack. - strigă fata, în ultimele cuvinte, făcând o față furioasă.
Fratele aruncat în perna ei.
- Nu-mi amintesc despre asta!
- Ce? - Am râs unul - încă frică să adormi noaptea? Acum, acest lucru ar fi o teribilă și halbă.
- NEET! Lasă-mă în pace, și apoi toată Mama spune! - A spus băiatul, acoperit cu o pătură.
- Ce ai? Stiati ca Sneak si copiii obraznici Jack iubește. - După o pauză mică, a adăugat Kathy. - ucide!
- Într-adevăr? - Întrebat fratele, în căutarea de sub pătură.
- Da, nu știi. - a spus ea cu voce tare, ceea ce face din nou cu fața înfricoșătoare.
- Nu.
- Toți copiii în cazul în care yabidnyachayut și lacomi, Jack ucide criminalul! În primul rând, el așteaptă până când se stinge luminile și închideți ochii. Apoi, el le apucă și iese prin fereastră. Deci, nu ai timp nici să se uite înapoi! Și apoi vine cel mai rău.
- Asta. - Întrebat fratele, este complet velezshy de sub capacele, sa mutat mai aproape de sora ei.
Se uită urât la el, a făcut un zâmbet teribil și nu fără nici un motiv, la toate strigat:
- Trage inima lor! - apoi apucă băiatul de mână.
- Aaaaaa. - Will țipat speriat și se târî sub pătură.
Acesta a fost urmat de sora râsul sălbatic.
În timp ce sora rostogolit pe podea râs, fratele tremura sub o pătură. El a închis ochii și a acoperit urechile să nu audă nimic și nu a reprezentat o imagine pe care sora tocmai fusese spus. Râsul a murit în jos. Lumina este oprit. Și ceva cu băiatul tarat sub capacele. Dar unul învăluit de frică, nu putea face nimic să strige și chiar muta. El doar a scuturat și zdrobiți cu ochii închiși și mai tare. Dintr-o dată fereastra deschisă încet. Scârțâi. Băiatul a vrut să sară în sus și a alerga afară din cameră, dar a fost foarte infricosator. La început, el a crezut că această sora mai mică de el ca batjocoritor, dar când a auzit soapta la ureche, un ciudat și indescifrabil, se îndoiesc că este Kate a dispărut. Băiatul a fost transpirație cu frică. Așa cum am vrut să strig. Relaxează-te un pic, el a început să înțeleagă șoptesc la ureche, a fost ca, „Te culci ai dormit?“ Dar Will nu a răspuns. Obrajii se scurge încet lacrimi, frica este pe cale de a izbucni pare a inimii. Nu a fost cu siguranta sora lui. Era șoaptă sinistru înfricoșător, vocea unui bărbat: „Te culci dormi?!?“ Mai tare a început să-i șoptească. Aici pătură încet începe să meargă cu capul băiatului. „Acesta este sfârșitul.“ - se gândi el. Singurul lucru care rămâne de făcut este să strige, să țipe atât de tare încât toți să poată auzi. Cineva apucat de braț.
- Aaaaaa! HELP. - Vocea băiatului.
- Aaaaaa! - vocea altcuiva.
Lumina se aprinde. Camera veni de funcționare părinții speriat. Pe pat, speriat copii care stau.
Kate deține mâna unui băiat, la nasul și ochii umflate Will, din faptul că el a fost plâns.
- Ce sa întâmplat aici pentru a vedea prețurile. - a întrebat mama lui, care zboară în cameră.
- Așa că ești tu. - Am holbat la copil fata. - Mă sperii. Opriți lumina. Ai apucat de braț. Ai deschis fereastra. Ai șoptit. TU?!
- Am crezut că tu ai fost! La început! Jur că nu am, - Fata se uită la fața pupa a mamei și a tatălui. - Sincer! Ce vrei să jur! Sunt foarte speriat de moarte, am fost atât de speriat că era chiar frică să spună ceva! - Băiatul a îmbrățișat mama sa și a plâns.
- Ce sa întâmplat. L-ai speriat din nou. A. - mama țipat la fiica sa. Tatăl se lăsă pe ușă.
- Nu. Mai precis, da. Dar nu este așa. Așa a fost. - Ea a prins răsuflarea un pic și a continuat. - I-am spus un pic de poveste infricosator. El sa speriat și sa târât sub pătură. Am râs. Apoi sa oprit și a stins lumina. Urcat să-l sub capacele. Mă duc să-l sperii din nou atunci când brusc o fereastră deschisă. M-am gândit că a cumva deja a coborât și a deschis fereastra. Am decis să aștepte și a rămas sub capacele. Apoi, ceva a început să-i șoptească la ureche. Inițial, fără sunet și liniște. M-am gândit din nou că acest frate, dar vocea ei nu a fost ca atunci când șoapta a devenit clar și puternic. A fost: „dormi dormi?“ - M-am speriat. Apoi șoapte au devenit mai tare. Și apoi pătură în sine începe să se aplece înapoi, mi-am rupt în jos și a apucat mâna cuiva. Că cineva a țipat și am țipat. Apoi a pornit lumina și a constatat că era fratele meu. Aici. Și așa a fost.
- Da. Ea spune adevărul. - Confirmat William.
- Dar dacă nu tu și nu am fost eu. Cine a deschis apoi fereastra, și șopti. El a tras înapoi capacele. - frica de a cere sora.
- Poate. - Will se uită la fereastră și îndreptat spre el cu teamă degetul arătător.
Toată lumea se uită la fel, și se cutremură. Pe ea a fost în mod clar cuțit nakoryabana inscripția: „Du-te la culcare!“