gramatica - verb .--- (Lat praedicatum - predicat.), într-un sens restrâns - la fel ca și proprietatea; în sensul cel mai larg - raportul, și anume, proprietatea câteva lucruri ... În logica - .. funcția propozitiilor, adică, expresie termeni clari (variabile) pentru selectarea valorilor specifice pentru acești termeni se transformă în sens declarația (adevărat sau fals).
Care este predicatul. Predicatul aceasta, sensul predicatului. originea (etimologia) predicatelor. sinonime pentru predicat. Paradigma (formă a cuvântului) predicate în alte dicționare
► predicatului - Dicționar de cuvinte străine
ce predicatului
2. În logica: predicat, care este exprimat în hotărârea subiectului său. Predicatelor - referindu-se la predicat.
► predicatului - TF Ephraim nou dicționar al limbii române. derivare Tolkovo-
ce predicatului
Propunerile membre, indicând un semn menționat în timp; predicat (în lingvistică).
► predicatului - SI Burns, NY Shvedova Dicționar explicativ al limbii române
ce predicatului
s predicative, m.
1. În logica: concept, definind obiectul hotărârii (subiect).
2. Gramatică: o parte a frazei, indicând articolul listat la momentul testului (o acțiune sau de stat).
ivny. -lea, -lea (2 la Val.).
► sinonime predicatului - dicționar română de Sinonime