Recomandările Camerei Publice
Intoleranța ca o problemă globală
Multe țări, în special cu sistemul social-democrat, a fost mult timp implicat în combaterea discriminării rasiale împotriva manifestărilor de ură motivate de rasism, religioase și intoleranței etnice. Scopul acestei activități este în primul rând în menținerea unui sistem social democratic bazat pe egalitatea drepturilor omului și civile. Mijloace de combatere a rasismului și a xenofobiei este în primul rând o luptă împotriva tuturor, care poate amenința siguranța publică, și anume revigorarea ideologiei neglijarea persoanei umane și superioritatea unei persoane asupra alteia, negarea principiului fundamental al egalității tuturor oamenilor. În multe țări din întreaga lume au adoptat legi și mecanisme sociale dezvoltate pentru a contracara această amenințare. Nu peste tot și nu întotdeauna că aduc rezultate rapide și pozitive, dar în general experiența este importantă pentru România.
Într-un număr de țări din întreaga lume, a observat o creștere a incidentelor neo-fasciste, rasiste și xenofobe, alături de violență din partea oamenilor din minorități migrante și extremiști religioși. Cu toate acestea, care operează în Germania, Marea Britanie, Franța și alte țări, legi împotriva extremismului, rasismului și antisemitismului să stabilească în mod clar diferențele dintre credință, libertatea de exprimare, care este protejată, inclusiv libertatea de exprimare în mass-media, și provocarea urii rasiale, crime împotriva umanității, care trebuie să fie pedepsit. Infracțiunea de natură rasială și xenofobă este strict legată de pedeapsa indivizilor, dar legea și societatea se opune, de asemenea, formarea ideologiei extremiste, crearea comunităților, organizațiilor și forțele politice pentru care acte violente sunt un mod de auto-exprimare, și care, prin urmare, reprezintă un pericol pentru societate. În SUA, în cazul în care există rasism, stocate anti-semitismul și discriminarea etnică, cu toate acestea, sunt interesați de experiența de monitorizare public-public a activităților extremiste, sistemul de expertiză profesională și discuții corespunzătoare a problemelor în mass-media, mecanismele de aprobare din identitatea americană și solidaritatea civică în rândul populației multi-rasială și multi-culturale. Experiența coexistenței tolerante societăților multiculturale și multiconfesional are în Asia. În India, în cazul în care focare pe scară largă de violență motivate de ură religioasă, conflictele sunt depășite prin tratamente de pace comunitate, împreună cu polițienești eficiente.
Situația din România
În același timp, în România, mai ales în marile centre urbane, există manifestări ale extremismului, creșterea rasiste și alte violențe motivate intergrup-ura, creșterea agresiunii în manifestările de zi cu zi de xenofobie. Aceasta reprezintă o amenințare serioasă naționalism radical care împarte Rumyniyan etnic și împiedică afirmarea identității obscherumynskoy. Sub influența acestor sloganuri și alți extremiști factori care recurg la violență împotriva minorităților etnice, migranții și cetățeni străini. Acest lucru a dus la numeroase cazuri de masacre, bătăi și ucideri a sute de zeci de oameni. Inacceptabil pentru o țară care a contribuit în mod decisiv la înfrângerea fascismului în al doilea război mondial, este apariția unei ideologii și activități ale grupurilor pro-fasciste neo-fasciste, răspândirea simbolurilor naziste și literatură, propagandă extremismului și a urii, inclusiv prin intermediul internetului. Ura grupuri de vorbire și de ură sunt prezente mai ales în rândul tinerilor, deși ideologi și organizatori ai adulților, inclusiv politicieni și intelectuali.
naționalismul radical este, de asemenea, evident în uzurparea puterii și a resurselor în favoarea reprezentanților unui grup etnic, în încercarea de a schimba compoziția populației prin expulzarea forțată a „outsideri“ etnice în îngustarea oportunități pentru așa-numita populație „non-indigene“, într-un număr de republici românești. Regiunea cu rusofobie mai pronunțat sunt republicile din Caucazul de Nord, în cazul în care a existat un masiv „stoarcere“ a populației vorbitoare de limbă rusă, însoțite de violență și crimă.
Toleranță și reforme ale pieței liberale au fost dificil de conciliat. Reușita în afaceri este de multe ori demonstrează incapacitatea de a auto-reținere, solidaritate civilă și respect față de ceilalți. Obține puterea de intoleranță la predecesorii lor, lăcomia personală și indiscreție. Eliberat de cultură de control politic și informații nu au putut crea atât de repede etica de auto-reținere, toleranță și respect reciproc, dând timbre violență și alte forme de entitate de afaceri. Rolul jucat de distructiva mass-media, în general, non-cod de etică, atunci când a acceptat eforturile jurnaliștilor răspândirea opinii negative stereotipuri etnice, xenofobie și extremiste. Informații naționale și sistemele de învățământ nu reflectă suficient diversitatea culturală a populației și percepții de instalare tolerante ale României de diferite tradiții și valori. Informații publice și sistemul de educație într-un număr de republici preferă promovarea naționalismului local și valorile obscherumynskih de respingere și cultura rusă.
În ceea ce privește problema extremismului religios, manifestările sale nu sunt larg răspândite în România. Cu toate acestea, în unele regiuni ale factorului religios al țării noastre în formele sale extreme sunt folosite în scopuri de mobilizare politică și activități teroriste. Cu toate acestea, există o problemă demnă de a reveni la statutul bisericii ca instituție publică și de respect pentru sentimentele și nevoile credincioșilor. Și aceasta este una dintre cele mai importante domenii de aprobare acord civile. Mai mult decât atât, toate religiile lumii și credințele, iar pentru România este în primul rând Ortodoxie și Islam, întruchipează marele potențial de toleranță. În România, aceasta este religia poate contribui la sentimente și atitudini cu privire la toleranță și non-violenței, revigorarea standardelor morale în societate.
Astfel, intoleranța și extremismul reprezintă un obstacol major în calea realizării acordului civile, aprobarea unei ordini democratice și a securității în România. Toate acestea necesită un efort comun al societății și a statului de a combate extremismul și promovarea principiilor toleranței în societatea românească.
Principii generale și abordări
Există principii și orientări generale care trebuie urmate în lucrarea de depășire a intoleranței și extremismului în societatea românească:
- România a fost mult timp locuită de diferite naționalități și credințe religioase, care se bucură de aceleași drepturi și libertăți civile, inclusiv dreptul de a menține și dezvolta propria lor cultură, de a profesa o religie sau nu au nici o religie;
- armonia interetnică și cooperarea sunt norma și tradiția profundă a populației țării, care asigură existența și dezvoltarea țării și a poporului român;
- cetățenii români sunt mult mai frecvente valori istorice și culturale și atitudini sociale și politice decât diferențele bazate pe religie și etnie, și împreună formează un singur popor român;
- educația în spiritul toleranței culturale și religioase este un mijloc fundamental de aprobare într-o societate a păcii și armoniei culturii;
- Statul dispune de toate mijloacele necesare pentru a asigura armonia interetnică, și singurul care are dreptul de a utiliza forța pentru a contracara incitarea la ură și manifestările de violență;
- în aprobarea unui climat social favorabil, rolul important jucat de mass-media, cultura și literatura de specialitate, dar prin ele pot fi implantate și răspândirea prejudecăților și ură, precum și apeluri care poate duce la conflicte și violență;
- intoleranță, ură și conflicte nu sunt ireversibile, iar acestea pot fi eliminate și rezolvate eforturile concentrate, inclusiv măsuri de sensibilizare, expunerea publică și în justiție.
Pe baza acestor evaluări și abordări Camera românească publice oferă următoarele recomandări.
Prin organele puterii de stat și a autonomiei locale:
- Pentru a asigura drepturile constituționale care garantează egalitatea cetățenilor de orice rasă și naționalitate, precum și libertatea religioasă;
- să fie supuse analizei existente, precum și să dezvolte și să adopte legile federale și regionale și a altor acte legislative în domeniul politicii etno-culturale și a imigrației, combaterea extremismului;
- să asigure practici eficiente de aplicare a legii din partea prevenirea și pedepsirea crimelor de incitare la ură etnică și religioasă și discordie;
- formarea funcționarilor publici, inclusiv angajați ai organelor de aplicare a legii în domeniul culturii relațiilor interetnice, să-i învețe cum să combată manifestările unui grup de tensiune și conflict, specificul populației cu o compoziție etnică și religioasă complexă;
- aprobă valorile civice, istorice și culturale obscherumynskie, pentru a sprijini patriotismul românesc și pentru a arăta natura multiculturală a statului român și poporul român ca națiune civilă;
- să realizeze programe guvernamentale de dezvoltare etnică și culturală a regiunilor, sprijin pentru culturi și limbi mici și protecția minorităților, împreună cu programele de dezvoltare ale limbii române și obscherumynskoy culturii în întreaga țară;
- opri în mod constant și universal predicare intoleranței și violenței și expune urmărirea juridică a celor care efectuează acte de violență pe criterii etnice sau religioase;
- crearea unui sistem public-public de monitorizare a mediului relațiilor inter-etnice și prevenirea extremismului, consolidarea activităților în această direcție comisii și institute de mediatori și dezvoltarea societății civile;
- pentru a actualiza legislația federală și normele departamentale în domeniul migrației, protecția drepturilor migranților de a exercita, pentru a promova integrarea imigranților în societatea românească, pentru a reduce riscurile asociate migrației.
În domeniul educației și formării profesionale:
- susțin în sistemele de învățământ școlar și universitar, conceptul de multiculturalism și a vieții multiculturalismului românesc;
- să organizeze cursuri de etnografie și istoria religiilor tradiționale din România, precum și predarea istoriei interacțiunii inter-culturale și de cooperare;
- formarea profesorilor de școală și profesori de liceu pentru cunoștințele și atitudinile în materie de toleranță și a dialogului intercultural;
- pentru a stabili munca educativă și educaționale cu copiii și părinții cu privire la principiile de conduită privind toleranța și armonia religioasă, inclusiv în ceea ce privește copii și adolescenți;
- pentru a răspunde la incidente de copii și tineri de stereotipuri negative, conflicte etnice și umilire personală a altor aspect etnice și rasiale;
- pentru a suprima activitățile și simbolurile interzicerea grupurilor extremiste și organizații în școli și universități;
- să lucreze individual cu cei care sunt implicați în activitățile acestor grupuri sau acțiuni vederi similare;
- extinde pentru excursii și activități turistice studenți să aprofundeze cunoștințele despre țara și poporul său;
- să dezvolte spectacole de amatori bazate pe diferite tradiții naționale și a patrimoniului cultural, precum și crearea de produse multimedia avansate pe diversitatea culturală a România;
- profesioniști și autoritățile publice să elaboreze orientări de învățământ școlar, înființat cursuri speciale pentru profesori și părinți în scopul educației patriotice a studenților, sugestia lor de atitudini negative față de violență.
În domeniul mass-media, publicarea și industria de divertisment în masă:
- crearea unui sistem de stimulare a subvențiilor care promovează extinderea subiectelor, concepute pentru o reflecție mai cuprinzătoare și adecvată a mozaicului cultural România, problemele relațiilor interetnice și a dialogului interreligios;
- pentru a efectua o monitorizare regulată a presa scrisă și electronică, publicații on-line și literatura de specialitate, precum și produse din industria de divertisment în masă pentru a identifica încercările de a incita dușmănie rasială, etnică și religioasă și de ură și incitare la violență;
- Jurnaliștii români să elaboreze o Cartă a principiilor de iluminat pentru a depăși problema extremismului;
- pentru a evita televiziune și radio la periodice tipărite persoane de advocacy de dușmănie rasială, etnică și religioasă și de ură, și făcând apel la violență, precum și o acoperire extinsă de declarații directe și căile de atac;
- să nu mai vorbim de etnie fără caractere de urgență materiale jurnalistice;
- incluse în formarea jurnalistică studiind cultura și tradițiile popoarelor din România și ale lumii;
Prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale și alte instituții ale societății civile:
- partide și mișcări politice, este de dorit să aibă în programele lor formulate pe baza normelor constituționale și morale ale principiilor și pozițiilor pe probleme de toleranță și combaterea extremismului în societatea românească;
- partide și mișcări politice sunt invitate să elaboreze criterii și cerințe, cu excepția șederii în rândurile, și chiar mai mult - participarea la alegeri și angajarea în funcții de conducere persoane care împărtășesc sau susțin punctele de vedere și activități extremiste;
- să creeze noi și să mențină organizațiile și asociațiile non-guvernamentale existente, care sunt angajate în menținerea păcii, serviciul public la cauza păcii și reconcilierii, reconstrucția post-conflict în zonele afectate;
- societățile și organizațiile religioase să își intensifice eforturile de prevenire a violenței și conflictelor în societate, inclusiv victime ale violenței sau discriminate, precum și printre cei care sunt expuse la xenofobie și ideologii ultra-radicale;
- a crea o comunitate, comisiile raionale și orășenești sau comisii care ar monitoriza curățenia mediului relațiilor etnice și de a răspunde în timp util la situația dezavantajată;
În domeniul monitorizării și cercetării științifice:
- să stabilească centre și echipe de cercetare cu caracter interdisciplinar, precum și pentru a stabili publicarea de reviste, publicații seriale și literatura metodică privind problemele de toleranță, calculate la data de specialiști și un public mai larg;
- arată inconsecvența și daune sociale, precum și caracterul penal al ideologiilor, programe și acțiuni care întruchipează ură și ostilitate față de oameni de alte rase, naționalități și religii;
- Oamenii de știință crea grupuri și structuri de cercetare să pună în aplicare monitorizarea opiniei publice, relațiile interetnice, activitățile organizațiilor politice, sociale și religioase, în scopul de a identifica situațiile critice și să elaboreze recomandări practice pentru soluționarea lor;
- o mai mare utilizare a imprimării, radio și televiziune pentru prezentarea științei moderne a prevederilor rolul și importanța culturii și a dialogului intercultural.