Bazele constituționale ale justiției în apărarea drepturilor civile în cadrul procedurilor
Eseuri >> baze dreapta >> constituționale ale justiției în apărarea drepturilor civile în cadrul procedurilor
Principii procedurale de procedură civilă (denumit în continuare # 8209; principii) # 8209; idei juridice fundamentale care impregnează toate normele și instituțiile de procedură care definesc o astfel de construcție sau un proces de arbitraj civil care ar asigura impunerea deciziilor legale și în cunoștință de cauză. Această fundație oferă un cadru al întregului sistem de norme de drept civil și de arbitraj, care sunt consacrate, în special, Constituția România, Legea Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar în Federația Rusă“ și „Cu privire la instanțele de arbitraj din Federația Rusă“; precum și de procedură civilă și a Codului de procedură de arbitraj. principii # 8209; concepte centrale, stem începutul acestor legi.
Principiile litigii civile exprimate în anumite norme ale conținutului cel mai general (din Constituție), precum și într-o serie de norme de procedură, în cazul în care există o garanție de a pune în practică reglementările legale generale. Fără astfel de reguli principii ar deveni sloganuri.
Analiza actuală Constituția România, Legea „Cu privire la sistemul judiciar în Federația Rusă“, procedura de arbitraj și de Procedură Civilă Codurile, relevă următoarele principii de procedură civilă:
1.otpravlenie justiție numai de către instanța de judecată (articolul 118 din Constituție.);
2.nezavisimost judecători și subordonarea lor numai legii (paragraful 1 al articolului 120 din Constituție ..);
3. Legea hotărârilor judecătorești;
4.ravenstvo cetățeni și organizații în fața legii;
5.ravnopravie părți în timpul administrării justiției;
6.sostyazatelnost proceduri civile;
7.glasnost și oralitate cauzelor în cadrul procedurilor civile.
Luați în considerare fiecare dintre aceste principii separat, mai în detaliu.
1. Administrarea justiției numai de către instanța de judecată.
Securizarea în ore. 1 lingura. 118 din principiul Constituției de justiție românesc numai de către instanța de judecată, Legea fundamentală în ore. 2 al aceluiași articol prevede că sistemul judiciar se poate face numai prin intermediul unor proceduri constituționale, civile, administrative și penale, dar soluționarea litigiilor în cadrul procedurilor civile poate fi efectuată numai de către instanțele de jurisdicție generală și instanțele de arbitraj, prin proceduri civile și administrative. În acest caz, legiuitorul nu exclude soluționarea litigiilor civile diferitelor instanțe de arbitraj privat de arbitraj, comisii administrative și alte organisme cvasi-judiciare, create de către părțile aflate în dispută sau care funcționează în mod permanent. Dar activitatea lor nu poate fi numită justiție, pentru că nu este executată în numele statului și în afara normelor procedurale legale, în timp ce KonstitutsiyaRumyniyazakreplyaet regulă clară: justiția în România se efectuează numai de către instanța de judecată (partea 1 al articolului 118 din Constituție ..) [9].
Astfel, numai instanțele stabilite prin lege în baza Constituției, și a atras în cazurile prevăzute de lege pentru administrarea reprezentanților justiției poporului (judecători laici, jurați) are dreptul de a audia cauze în procesul judiciar, pentru a face judecăți și decizii, garantate prin constrângere de stat.
2. Independența, inamovibilității și inviolabilitatea judecătorilor.
Aceste dispoziții prevăzute la art. Art. 120 # 8209; 122 din Constituția România, se va asigura că deciziile luate de către instanța de judecată, se va baza numai pe normele de drept și justiția va fi la fel de legitim.
Actuala legislație românească (. Legea „Cu privire la statutul judecătorilor din Federația Rusă“, etc.) oferă următoarele garanții juridice ale independenței justiției:
procedurile statutare ale justiției, eliminarea influențelor exterioare asupra judecătorilor;
urmăririi penale în conformitate cu legea cu privire la orice amestec în administrarea justiției;
eliberarea judecătorilor de la obligația de a răspunde în altcineva cu privire la activitățile lor;
stabilirea unei legi speciale, ordinea de suspendare și încetare a competențelor judecătorului;
dreptul de a judeca pentru pensie pe cont propriu, indiferent de vârstă;
o protecție specială a judecătorilor de stat, membrii familiei sale și a proprietății lor. [10]
În conformitate cu art. 121 din Constituția judecătorii sunt numiți pe viață. Calitatea de titular al judecătorilor este întreținerea lor stabilă din biroul său, o schimbare care poate avea loc numai cu consimțământul judecătorului primit pentru bunăvoința lui.
La art. 122 KonstitutsiiRumyniyaukazyvaetsya că judecătorii din România sunt inviolabile. Imunitatea judecătorilor # 8209; una dintre cele mai importante garanții de independență a acestora. Inviolabilitatea nu se aplică numai identitatea judecătorilor, ci și pe casa lui, birou, corespondență, documente de proprietate și, mijloace de transport și de comunicare. Imunitatea judecătorilor asigurată în mare măsură prin faptul că, potrivit h. 2 linguri. 122 din Constituție, nu poate fi urmărită penal, cu excepția, în modul stabilit de lege federală.
Astfel, dispozițiile constituționale referitoare la independența, inamovibilitate, judecătorii de imunitate fixarea elementelor esențiale ale statutului judecătorului și cea mai importantă garanție a activităților sale profesionale, axat pe furnizarea bazele activității constituționale asociate cu separarea puterilor, autonomia și independența sistemului judiciar și statutul special al judecătorilor nu este un privilegiu personal cetățean, judecătorii existenți, și să protejeze mijloacele de interes public, în primul rând interesele justiției.
3. legalitatea deciziilor judiciare.
În luarea deciziilor lor, definiții, fraze, instanța de judecată, în numele sistemului judiciar trebuie să se bazeze exclusiv pe legea. În acest caz, Constituția și drepturile conținute în acestea și libertăți au prioritate față de toate celelalte regulamente. Drepturile și enuntat act Constituția omului și civile, în mod direct (art. 18 România Constituția). Constituția are forță juridică supremă și efect direct, și se aplică pe întreg teritoriul România. Toate legile și alte acte normative adoptate în România, nu ar trebui să contrazică Constituția (Art. 15). Aceste prevederi sunt importante pentru soluționarea instanțelor în materie civilă.
Efectul direct și imediat din Constituția România, din păcate, nu a devenit încă un principiu real al vieții noastre juridice. Acesta a adoptat mai multe acte normative care contravin Constituției (este tipic, în special, pentru o mare parte a legislației regiunilor din România că o mai mare independență a fost văzută ca „eliberare“ a cerințelor indispensabile de conformitate emise de actele juridice de reglementare din Constituție). Încalcă privind drepturile și libertățile consacrate prin Constituția însăși, respectiv, este necesar să se protejeze aceste drepturi și libertăți.