3.1. dialecte locale
Dialect este numit un sistem de limbaj, care servește ca mijloc de comunicare grupuri mici punct de vedere geografic închise de oameni - de obicei unul sau mai mulți rezidenți așezări de tip rural. Termenul „dialect“ este sinonim română termenul „accent“ în acest sens. Dialect este numit, de asemenea, un set de dialecte, unite prin trăsături lingvistice comune. Continuitatea teritoriului în care join starea de dialecte într-un dialect nu sunt universal acceptate de către cercetători.
Diferențele dialectal limba română este în general foarte mici. Siberian ușor de înțeles Ryazantsev, și locuitorii din Stavropol - severnorussa. Dar, în țări precum Germania sau China, diferențele dintre dialecte individuale pot fi mari. Ca și în țări precum comunicarea între oameni vorbind dialecte diferite, foarte dificilă sau chiar imposibilă, în care crește brusc rolul limbii naționale. Limba literară este aici un factor care unește întreaga populație în națiune. Pe de altă parte, există limbi în care diviziunea dialectale este absentă. O diferență importantă între dialectele din limba literară este lipsa de dialecte independente sub formă de scrisoare (câteva excepții).
Raportul dintre dialecte și a limbii literare în țările europene moderne, în multe privințe similare. Pentru vorbitorii de dialecte - persoane din mediul rural - proprietate tipic (cel puțin parțial), o limbă literară și atitudinea față de ea ca o limbă de prestigiu (, scris, cultura limbaj formal). dialect zonă limitată Prestigiousness distribuției sale.
Există cazuri când un dialect, ca urmare a formării propriilor sale norme literare a devenit un limbaj independent, separat.
în limba română sunt trei grupuri principale de dialecte teritoriale (dialecte) - severnorumynskie, yuzhnorumynskie și srednerumynskie.
dialecte Severnorumynskie - una dintre cele două grupuri de dialecte majore, în care limba română. Aria de distribuție a dialectelor nordice - limita de sud se extinde aproximativ de-a lungul părții superioare a Volga și mai departe de-a lungul frontierei de sud a regiunilor Novgorod și Pskov.
În severnorumynskie dialecte includ următoarele grupe: grupa dialectele Novgorod (Novgorod Region și regiunea de Vest Vologda) pomor grup (Murmansk, regiunea Arhanghelsk din nordul Nenetskii regiunea autonomă) grup Vologod (piese centrale și de est regiunea Vologda, centrală și de sud regiunea Arhanghelsk Republica Komi), grupa Vyatskie-Perm (Kirovskaia, Perm, regiunea Sverdlov) grupa Yaroslaviya-Kostroma (Iaroslavskaia și Kostroma regiune) (a se vedea. cerere).
dialecte Severnorumynskie se caracterizează prin:
- Fonetice: Okani (discriminare vocalelor [a] și [a] în silabe neaccentuate, adică pronunțat [a] în slovahv [a] și g [a] l [o] vo ..); Enunț T exploziv. (Sunete nediferențiată [p] și [h] pronunției) pe scară largă ca. Clatter
- Vocabular: o cantitate semnificativă din totalul dialecte nordice lexiconului, în special, cuvinte cum ar kakizba, minime, de iarnă (s), scoarță de copac, căpușă, aratului / Arat (plug), secară (secară), foișor (scaune) vioi (foarte) bască (bun, frumos) și altele.
- Gramatică: Caracteristicile speciale ale gramaticii sunt multe forme de perfectă și mai mult ca perfect (de exemplu, de tip finlandez, perfect, „a venit“ de tip german perfect „el uydono“ mai mult ca perfect „a venit“), lipsă în limba română literară; utilizarea frecventă a ceva particule post-pozitional, care se sprijină într-un număr de dialecte de naștere.
- Sintaxa: economie de proiectare independent dativ de caz, utilizarea de design „al cuvântului: în cazul locativa“ pentru a descrie părțile și întreg, cum ar fi „șarpe cu șapte capete“ sau „tramvai pe trei numerotate“ în loc sunt folosite în limba literară, sintagma „șarpe cu șapte capete „sau“ tramvai cu trei numere. "
Yuzhnorumynskie dialekty- grup mare de dialecte ale limbii române în partea europeană a România, curentul din secolul al XV-lea.
Diferă în următoarele grupuri de dialecte yuzhnorumynskih dialecte: grupul vestic (Tula, Brianskaia Kaluga și Smolensk regiune), grup oriental (regiunea Riazanskaia, Tambovskaia, Lipetsk, Voronezh, Penzenskaia și Saratov), grup sudic (Orlovskaya Kurskaia, Belgorodskaia, regiunea Rostov, Krasnodar și regiunile Stavropol, precum și de Sud regiunea Voronej) (a se vedea apendicele).
Caracteristici yuzhnorumynskih dialecte:
- Fonetice: nediferențiate [a] și [a] în silabe neaccentuate (Akane); înlocuind „e“ a „și“ în prima silabă pretonic; pronunția în loc de „s“ reglabil „și“ (ca în limba ucraineană); utilizați un „c“ moale, în cuvintele și consoanele tradiționale înainte „și“ în mijloc și la sfârșitul cuvintelor; educație foneme fricative D și pronunțat-o ca [ɣ], iar la sfârșitul cuvintelor și înainte de consoane, cum ar fi fara voce [x]; pronunția „h“ ca un mediu de sunet între „h“ și „w“ (ex. „scho te kazhish?“ - „Ce-ai spus?“).
- Vocabular: în domeniul vocabularului - o cantitate semnificativă de împrumut din partea iraniană, turcă, iar în unele dialecte - ca limbi caucaziene.
- Morfologie: Alegeți o formă sintetică a formei imperfectă a timpului viitor, format prin însumarea verbul infinitivul forme de bază și personale ale verbului „a avea“; Soft „să fie“ în a treia persoană formează o singură și plural forme de verbe (a purta, ei purtatorului); utilizarea pronumelui „care“ la „mult“; formează pronumele genitiv și acuzativ personale și reflexive „Me“, „dvs.“, „te“; prezența variabilă în gen și numărul de forme de pronume posesive „EVOH“, „eonny“, „al lor“, etc.
- Sintaxa: înlocuind expresiile participle activ pe „astfel încât“ (sau „astfel încât“); folosirea verbului „MISS“ (kem-, orice) în loc de un normativ „dor“ (cuiva, nimic); utilizarea "Râzi cu (cineva.)" în loc de "râs (smb.)."
Srednerumynskie dialekty- dialecte de asociere condiționale ale limbii române, plasate între dialecte nord și de sud pe teritoriul așezării inițiale, care a devenit baza pentru formarea limbii române.
dialecte Srednerumynskie nu sunt luate în considerare la egalitate cu dialecte ale limbii române, ca o valoare specială în dialectele rusești, astfel încât acestea nu au propriile lor trăsături lingvistice, care ar acoperi întregul lor teritoriu, ci numai combina unele dintre severnorumynskih și yuzhnorumynskih caracteristici dialectale, nu face integral și formează un grup de tranziție între două adverbe dialecte. dialecte Srednerumynskie sunt împărțite în dialecte vestice și estice, diviziunile interne care au caracteristici diferite.
Domeniul de aplicare dialecte nord srednerumynskih granița de sud, definite dialecte severnorumynskih, sud - limita cu tipul de dialecte yuzhnorumynskogo. Acesta include conform harta dialectologic a limbii române în 1965 (a se vedea. Anexa) la sud-vest a Leningrad, la sud-vest de Novgorod, cea mai mare parte din Pskov (cu excepția părții de sud extremă), partea centrală a Tver, cea mai mare parte din Moscova, sudul extrem de Yaroslavl, Ivanovo, Vladimir și Nijni Novgorod (cu excepția partea de nord) zona. De asemenea, o parte din regiunea Kostroma aproape de Chukhloma și Soligalich. În partea de vest dialecte srednerumynskie zone de frontieră răspândit limbi Estonia și Letonia, iar la est prin difuzarea Mari, Mordovian și limbi ciuvaș.
Caracteristici srednerumynskih dialecte:
- Fonetice: -occlusive laringhiane formarea explozivă a exprimat fonemygi capătul alternanța sondă a unui cuvânt și silabă, dar [g] ca-ci [k], ber'o [g] us'-ber'o [k] s'ai etc ... ; pronunția slovagdes ocluziv laringhiane sau fricative formarea consoane [g] dêili [γ] dE; pronunția slovanutros zvukomr greu. (Trăsăturile severnorumynskogo dialect); Distribuția indistincție vocalelor pretonic în a doua și următoarele silabe zaudarnom consoane dure: m [b] loco, d [b] l'oko, în hot [b] dE, orizontală [b] diligor [a] d, a [b] ilinad [ a] și m. p.
- Vocabular: răspândirea jgheabul cuvântul (kvashonka) (ustensile de frământat) căpușă. yagnilas (yanilas, yannilas) (obyagnilas), vreme (în sensul vremii nefavorabile), Skovorodnikov (severnorumynskogo caracteristici adverb) și altele.
- Morfosintaxă: terminații nesolicitată substantive uv-neutrul în pad nominativ. pl. Număr: p'atn [s], etc;.. declinare soțului substantive. fel cu sufixe-ushk - - ishk- de tipul substantivelor feminine (bunicul derbedeu al.); Potriviți finaluri necomprimată a treia persoană plural. verbelor I și II conjugare: Pash [ym], mei „[ym], etc (yuzhnorumynskogo caracteristici adverbe) ...
Jargon, argou, argotic
De multe ori, o astfel de dicționar este construit ca un „secret“, „top-secret“ discurs, ușor de înțeles doar unui cerc restrâns de inițiați. Aceasta - limba veche convențională negustorii români (vagabonzi Ofen-negustori ambulanti), despre care a scris NA Nekrasov, iar lucrătorii migranți meșteșugari (Shapovalov, Sherstobitov, instalatori, sei și colab.), Trimite satele lor în alte provincii ale României câștiguri de iarnă.
Neprevăzute (profesionale) argotic, de asemenea, a apărut printre elementele lumpen și criminali - acestea sunt bine cunoscute în mai multe limbi ale lumii. Scopul unei astfel de argou este de a ascunde, ascunde natura penală a planurilor și acțiunilor „outsideri“, și de a folosi acest discurs „parola“ pentru a recunoaște propria lor. De exemplu, argot hoților.
În ceea ce privește slang profesii „cinstit“, acestea apar în mediul de vânători, pescari, sportivi, soldați, actori și oameni de știință, ingineri și tehnicieni, în scopul de a fi numit „modul propriu“ acele obiecte și fenomene, care de obicei nu au nume în comun vorbire (sau astfel de nume sunt prea lungi, greoaie). Aceasta include tot felul de tehnicism (anumite cuvinte, termenii de diferite științe și profesii), precum și „profesional vernaculare“ t. E. familiar într-un mediu diferit, clar în cuvinte și expresii ei.
De exemplu, marinarii numesc cutia nava lor (de corupția veche a cuvântului „navă“). Dar constructorii Box- acest schelet al clădirii, scheletul său.
Uneori, aceeași valoare (sau aproape de) folosesc cuvântul „slang“ (de exemplu, „jargonul de tineret“ sau „slang de tineret“). Slang - o chestiune de grupe de vârstă (corporative) sau grupuri de interese. Educația lui este, mai degrabă, joc de limbaj; Acest argou este diferit de discursul profesional.
Termenul „jargonul“ generalizat astfel se descompune, fiind situată între doi poli. Pe de o parte - jargonul în sensul strict al cuvântului. El de obicei nu merge dincolo de special (sau vârsta) a sferei de comunicare și, practic, nici un efect asupra limbii literare.
Pe de altă parte, există zhargonizirovannaya de comunicare de vorbire „în conformitate cu jargonul.“ Este adiacent stilului argotic vernaculară, rugoasă-familiarities strat vocabularul de zi cu zi. Acesta este motivul pentru care saboți de multe ori, înjosește vorbirea noastră și nu poate fi justificată în uz general.
Între diferite jargoane și argoul este un schimb constant, și pe această bază, crearea unui cadru de argou general de tineret - așa-numitul interzhargon.
Baza argoului noastre de tineret este elev argou. El părea să aibă stăpânire asupra celorlalte jargoane, absorbind „Junior“ (de exemplu, școală) și în picioare peste ei.
În lexiconul de jargon școlar prezentat nume expresive (expresive) și redenumind asociate cu astfel de aspecte ale vieții ca învățare, sport, tot felul de divertisment, etc. De exemplu: tocilar - vechiul „ZUBR“; .. introduceți - să înțeleagă sth. înțeleg decât n.; Arrow - întâlnire; bătaie de joc - remarcă caustic; Purple - ciudat.
Una dintre principalele cauze psihologice ale apariției și existența jargonul școlar este dorința adolescenților de a se afirma, pentru a arăta (sau underline) în limba apartenenței lor la o anumită comunitate, „fraternitatea.“
jargon Student în raport cu școala se află în poziția de „senior“. Vechimea se manifestă într-un anumit vocabular subiect. Acest lucru este de înțeles: interesele diferite ale elevilor, înclinații și mai liberi - adult - viață.
Iată câteva dintre cuvintele și expresiile de jargon de student (argou) - în ultimii ani: tăieturii - să înțeleagă înțeleg sth;. Stepan, stipuha, stipesha - bursă; Masina - un concurs organizat de „automat“ de rezultatele semestrului; dormitor - cămin studențesc; universitate - Universitatea; strămoși, șireturi, craniul - părinți; Impress - imbracaminte, tinuta; get-împreună - o întâlnire companie; masina - masina; stick-(excitate, de exemplu, eu sunt blocat!); prăji - un student de anul 1; straddle - subterfugiu, întreprinde o luptă; apar - un tam-tam.
Are sportivii proprii jargonul sale, animatori sau circ, există jargonul de teatru, un soldat (Army), muzicieni rock argou, și așa mai departe. N.
Care sunt pericolele zhargonizatsii? Faptul că în limba și jargonul reflectat imagine a lumii, conștiința difuzoarelor. Societatea în ansamblul său nu poate lua o imagine a lumii, așa cum este reflectată în argoul hoților. Dar chiar și fraze individuale și expresii pe care le folosim nechibzuit ca un mijloc de expresie, expresiv, poate transporta o „taxa“ a lumii criminale a psihologiei - „cultivat“ (gazde zone), „rockeri“ (personalul lor), „șesari“ și „informatori “. „Lcat și fătat limba română“, - a spus A. I. Soljenițîn, având în vedere în primul rând dominația elementelor bătăuș tabără de muzică jargon.
Mediul influențează limbajul în vorbirea de zi cu zi și poate duce la declinul lor, declin. Dar limba - un inalt, curat, moral - poate și ar trebui să influențeze, la rândul său, miercuri, formarea sa, îmbunătățirea, împlinirea ei spirituală și de transformare.
În această lucrare am fost considerate variante ale limbii naționale românești. Pe baza celor de mai sus, materialul de lucru, putem spune următoarele: limba națională română, este format din mai multe soiuri. Un element de bază al unei singure limbi ca un sistem semn de comunicare și de transmitere a informației este o limbă literară românească, care este considerată cea mai înaltă formă a unui model al limbii naționale. Acest tip de limbaj dezvoltat treptat, iar acum el este într-o stare constantă de dezvoltare. Acesta este influențat de scriitori, poeți și alți maeștri ai cuvântului, crearea de noi norme literare.
Dar, împreună cu limba literară există un întreg strat de construcții - deviante, nu respectă normele și standardele, colocvial românești. În structura limbajului de eliberare nonliterare: dialecte, colocviale, jargonul.
Vernacular - un tip special de funcție a limbii române, sfera specifică de zi cu zi, pe cale orală și vorbit, nonliterare, predominant expresivă și dialog adesea vulgar, care implică în mod deliberat.
Ar trebui să ne amintim întotdeauna că cultura limbii - o parte integrantă a culturii naționale, un semn important în felul modern de viață, o comoară acumulată de secole de bogăție spirituală a poporului. Sarcina noi toți - pentru a îmbogăți și de a dezvolta creativ un mare și puternic limba română - o proprietate mare, lăsate moștenire noi de către predecesorii noștri.
Lista de surse și literatură
Gorscov, K. dialectologie istorică a limbii române. / KV. Gorscov. - M. Educație, 1972. - 159 p.
Serebrennikov BA Lingvistică generală. Forme de existență, caracteristici istoria limbii. / Ed. BA Serebrennikov. - M. Nauka, 1970. - 407 p.
