În dezvoltarea sa, legislația electorală din ce în ce trase într-o, o ramură izolată destul de independent de legislația românească. Aceasta, desigur, există aspecte pozitive: dezvoltarea unor instrumente specifice de reglementare juridică a relațiilor electorale, clarifică conceptele de bază și termenii legii electorale, a efectuat un studiu detaliat al procedurilor electorale și sancțiuni pentru încălcarea acestora. Acest lucru contribuie, pe de o parte, universalizare, iar pe de altă parte, specificând procedura pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor la toate nivelurile. În prezent, cu toate acestea, au apărut și creșteri negative, se separe reglementarea alegerilor exclusiv prin intermediul legii electorale. Aceasta duce la ruperea relațiilor sistemului de drept electoral și drept constituțional din România. În același timp, dreptul de vot în primul rând este sub-ramura a dreptului constituțional.
De asemenea, trebuie amintit că legile electorale actuale nu epuizează diversitatea reglementărilor care guvernează desfășurarea alegerilor. În procesul electoral complet este determinat de sistemul de legi, dintre care unele nu au fost încă luate, în timp ce altele au devenit depășite în multe privințe.
Sarcina urgentă este de a umple golurile legislative, pentru a realiza o dezvoltare simultană a standardelor de toate ramurile sale, în grade diferite, afectează chestiunile electorale pentru a ajunge la o situație în care ar fi complementare și în nici un fel nu se contrazic reciproc.
Actuala Constituția România, dreptul de vot este guvernat de extrem de lapidar. Are nu sunt necesare reguli pentru a finaliza procesul de formare a sistemului electoral românesc. La nivel constituțional, legat de principiile democratice ale legislației electorale derivă din principiile și normele dreptului internațional recunoscute universal. Este necesar să se sufragiu fix precis KonstitutsiiRumyniyabyli universal, egal și direct prin vot secret și principiul desfășurării alegerilor la intervale rezonabile.
Necesită constituționale fix probleme, cum ar fi vârsta la care un cetățean român are drept de vot activ poate avea un motiv suplimentar pentru a cumpăra un vot pasiv. Reglementarea constituțională și legală (atât la nivelul Constituției federale, și pe Constituția nivelului ca parte din România, Carta teritorii, regiuni), este recomandabil să se stabilească într-un mod general, norma, potrivit căreia organizarea și desfășurarea alegerilor sunt atribuite comisiei electorale. În acest sens, în viitor, ar trebui să ia în considerare oportunitatea includerii în Constituție a unei secțiuni separate România, „Principiile dreptului electoral“ sau „sistem electoral“
La rândul său, legiuitorul entitățile românești este important să se asigure respectarea principiilor legii electorale, consacrate în constituții și carte de subiecți din România, Constituția română și legile federale. Pentru a face acest lucru, aceste standarde constituționale (statutare) ar trebui să ia în considerare atât autoritatea română de a reglementa chestiuni de drept electoral, și în special construcția și funcționarea sistemelor electorale la subiecții România.
Prevederile Constituției, statutele România ar trebui să exprime subiecte cele mai comune, desigur, principiile și regulile de vot necesare. aspectele de reglementare redundanței sistemului electoral în constituțiile și statutele subiecților din România ar putea duce la reglementarea acestei devalorizare, și să fie un factor de constrângere în mod inutil România vizate de legiferare.
Împreună cu un moment special în constituțională (Carta) pentru reglementarea sistemului electoral într-o varietate de subiecte din România, care exprimă specificul organizării puterii de stat și a autonomiei locale în aceste subiecte, este posibil să se aloce principiile generale ale prezentului regulament, care au aceeași valoare pentru toți subiecții din Federația Rusă:
- cu caracter obligatoriu obligația de vot universal, egal și direct prin vot secret, pentru toate alegerile pentru organele puterii de stat a subiectului din România și guvernele locale, periodică a acestora;
- Stabilirea principiilor de bază ale desfășurarea campaniilor electorale ale candidaților, asociații electorale, blocurile electorale, garantând desfășurarea alegerilor în cadrul unui sistem pluripartit (dreptul de a alege forme de campanie, candidații organigramele, asociațiile electorale, blocurile electorale ale propriilor fonduri electorale, statutul egal al tuturor candidaților, a candidaților înregistrați și alte câteva );
- determinarea comisiei electorale a statutului subiectului României, bazele interacțiunii cu alte organe ale puterii de stat a subiectului România;
- stabilirea condițiilor de punere în aplicare a votului pasiv de către cetățeni în timpul alegerilor din subiectul România;
- consolidarea garanțiilor de bază ale deschiderii procesului electoral, transparența în activitățile comisiilor electorale (garanții legislative ale statutului de observatori la alegeri, publicarea deciziilor comisiilor electorale, informații despre campania electorală și altele).
Realizarea cea mai perfectă a drepturilor electorale ale cetățenilor din România este posibilă numai în condiții de interdependență a întregului sistem al drepturilor constituționale și a cetățenilor libertăți românești, deoarece punerea în aplicare a unui anumit drept sau libertate este adesea completat de aceleași operații cu privire la alte drepturi sau libertăți.