Mai multe studiu stereoscopic interesant din unghiuri diferite și cu diferite instrumente.
EPOS BRODERII LYRICS
Astăzi, acest strat este în creștere rapidă, în același timp, transformarea în ei înșiși. Transformările au loc în sfera subțire intergenuri lirică de cooperare și epic.
În diferite perioade ale istoriei literare și versuri epice imprumuta de la reciproc trasaturi diferite. Istoria interacțiunii lor este încă deschisă pentru student, și totuși poate fi realizată - și apoi numai cu ipotezele intonație - doar subiecților săi individuali.
În special, termenul de „poezie narativă“ (G.N.Pospelov) a fost dezvoltat in domeniul literar sovietic. Dar dacă el a fost potrivit pentru situația sovietică, realitățile poeziei limba rusă post-sovietic necesită o clarificare - pentru că fenomenul începe să se bifurca.
Termenul „narațiune“, este cunoscut a avea o largă și un sens restrâns. Prima implică toate evenimentele (cu excepția dialogului, vorbirea directă a caracterelor), iar al doilea indică o foarte spune. întărită de modul în care naratorul. Diferența esențială este că o înțelegere mai largă a narațiunii pune accentul pe proprietatea de a trece un lanț cauzal de evenimente (complot). Un îngust - capacitatea naratorului în construcția și prezentarea o poveste (care, astfel, se poate face fără complot). Astfel, astăzi, spunând expresia „poezia narativă“, este necesar să se facă referire la doar două evenimente - scena poeziei. care baza - un fel de poveste, poezie și narațiune în sine - poezie cu naratorul, care nu poate pasă în special pentru conectivitatea externă a poveștii.
Pentru a ilustra diferența dintre narativ și poveste, putem da exemple de ambele precoce și tardivă a lui Z. Aici este o scenă din poemul "The Circus" (1928):
cal alb iese,
Revenind fața palidă,
Și pe ea cu tot poporul
Stând copil corpolent.
Aici, fluturand brațele dintr-o dată,
Copil, râzând, cu fața plină de zi,
Și dintr-o dată, fluturand picioarele lui nevândute,
Copilul este așezat gâtul calului.
Calul ca garda jos
frunte înaltă, cu un stilou mare,
Un cerc este purtat, RSUE,
Pune picioarele la un unghi.
În acest poem, așa cum o face în cartea „Coloane“ nu este atât de mult povestea ca unghiul „narativ“ de vedere, exprimat un fel de primitivism verbală „a difuzorului.“ Terenul nu este deosebit de important - caracteristici importante ale viziunii poetice.
Dar poezia tarziu Z „După muncă“ (1958):
E la bancă până săpăturilor seara -
Toate în zadar! Doar acasă la masă,
Supa de pâine, realizat brusc,
Ce piese nu-l au.
Și șoimul, se uită la femeie vechi,
Ce se odihnea, situată pe aragaz:
„Ei bine, mama mea! Acest lucru ar găti
Da, în restaurant! Supă semnificative! "
Bătrâna știa - cu mai puțin în fiecare an
El a fost soț afectuos, și a crezut în somn:
„Zavralsya vechi!“ Supa de varza-acestea au fost la fel,
Că ieri, când a jurat.
Aici narativ este subordonat poveste spusă: poemul se bazează pe situația internă, precum și în ceea ce privește povestea compoziției este prezentată impecabil. Tranziția de la scenariul caracterizează narativ suficient de lungă serie de lucrări de regretatul Zabolockij. Cu un anumit grad de condiționalitate inerente în generalizările, putem spune că, pe aceeași linie a dezvoltat toată poezia erei sovietice.
Cu toate acestea, termenul de „narațiune“ atunci când vorbim despre versurile sunt rareori folosite. Ca un complot, „narațiune“ - epopeei și lirică în principala formă de exprimare - un monolog liric. Prin urmare, dacă este menționat în versurile narativ, de calificările indispensabile, care sunt de obicei foarte fenomen este neclară sau înlocuită cu o prezentare despre școală monolog liric. În timp ce narativ în versurile este încă diferit de monologul liric. Și această diferență este și mai important ca în versurile narative acum comune aproape în forma sa pură - „specificitate“, fără nici o lirică
Feature monolog liric pe care el trece direct la experiența, și, prin urmare, sa concentrat pe zona de interne. O parte din starea internă și sunt atrași în sfera fragmentelor sale de realitatea obiectivă. Narațiunea este mai mult axat pe lumea exterioară. Imagine, situația este de fapt înlocuiește tipic început meditativă lirică pură, pentru că naratorul tinde să devină un caracter, iar gândurile și emoțiile sale - objectified. monolog Liric „măsurat“, vorbind în primul rând myslechuvstvami. Când este vorba de poezie narativă, adecvată pentru a vorbi despre punctul de vedere al naratorului.
În diferite perioade de astfel de început epic ca „narațiune“, iar povestea, versurile sunt aduse în proporții inegale. În primă aproximație, putem spune că pentru versurile din perioada sovietică, axat pe „literatura de fapt“, a fost mai caracteristic unui complot, dar pentru astăzi - mai narativ. Cu toate că, în general, dezvoltarea poeziei merge în ambele direcții.
Poti sa te uiti la din acest punct de vedere pe unele dintre poezia de azi.
M-am născut în Imperiul. Îmi amintesc
și culoare, și respirația ei. Și, ca o intrare la forum împărat -
frunte mare, nas bulbos, brodată
tricou. Și pe forum mnogoshumny a fost liniște.
Și el, ieri fiul vitreg avere de undeva în Istria, plebeu,
înainte de a sta in spatele Tirana, făcând cu mâna mulțimii brațul ei scurt
și aproape sfios rânjind. Mărturisesc,
Am fost impresionat de această simplitate.
( „O altă respirație“)
De aici versurile - „de la aceeasi persoana lor, nu se înlocuirea altora“ doar aristoteliană „discursul privat al naratorului“, în care poetul graieste Lirismul în sensul său modern al acestei definiții nu implică: antic și stil monologul - un fenomen nu atât de mult liric, dar retorică, și, prin urmare, posibilitatea de a se angaja subiecți, scene din viata, alegorii, mituri, etc.
În poemul Rusakova în istoria propriei logici de dezvoltare prezentate în detaliu și de caracter. Nu există nici un prieten al acestei lumi fuziune lirică interne și externe. Era și personajele sale apar într-o evaluare directă a omului privat. Cu toate acestea, foarte impozant istoria antică romană în istoria URSS și România secolului trecut ne permite de a realiza exact efectul densității semantice vers. „Și mnogoshumny Forumul a murit în jos“ - o expresie pentru cele două perioade. Este această densitate este în căutarea epică în versuri. Versurile epice supraomenească dobândește martor privat și participant, împerechere este vizibilă la discreția sa, și a exclamat: „Oh, plictisitoare, zei, ne să se uite“ special „punctul de vedere“ este mai important decât povestea epică de integritate și lirice exclamații, luate în forma sa pură.
Dar intriga poemului Maria Galina:
Watson a revenit la războiul din Afganistan,
El a rănit doi spate mai mici,
Juramantul lui Hippocrate, o lanțetă și pensete,
El este o țară luminată cântăreață.
Holmes a mers la Odesa pentru afaceri secrete,
Dr. Watson în dimineața a vizitat Bedlam
Seara - British Museum,
El are aproape nici un prieten.
În graficul de final - nu a numit direct uciderea:
Se furișează prin gazul de lumină de ceață,
Watson comprese buzunar lancet.
Lângă apă putrezit London Docklands,
El nu va merge acolo.
Există fete de port râs în întuneric,
Mai teribil decât câinii baskervilskih
Există un focar de viciu, lăcașul păcatului,
S gunoi putred umane.
Căci dacă ar fi vărsat sânge în Afganistan
Și băieții ochii închiși.
Prin ceața pauzelor lumina dimineții -
Doamna Hudson oftează și de intepare curat.
Astăzi, o mare parte din activitatea acestor medici,
Chiar și pe timp de noapte nu există nici o odihnă!
Impunerea pe realitatea literară actuală, Galina are ca efect de reevaluare a valorilor literare realitatea brută. În Poetica sovietice de poveste, de obicei, pus deoparte obiective mai ambițioase: „viață“ desene se bazează foarte mult de auto-valoare. În epoca sovietică a existat, se pare, o schimbare semnificativă în alegerea subiectelor poeților: Întârziat rupt prin în trecut mifologizm ani simbolism. Ambele vă permit să arate începutul poeziei poveste la fel de mult ca și povestea creației / distrugere a lumii. Într-adevăr, în același simbolism poem se rupe în mod constant: afgan „Dr. Watson“ - generație de tip; "fete Port" - voloscheniya pompos "întuneric," "vice"; „Doamna Hudson“ - partea literară întreg, care nu vede realitatea.
Tendința de versuri moderne la formarea parcelelor simbolice și mitologice este ilustrată și exemplul unui poem Boris Ghimbir, în care parcela este orientativă refractat mai târziu Z poem.
Dimineața, iar orașul meu doarme,
Plin de fericire și mândrie,
Cerșetor la costurile de depozitare a deșeurilor -
ochiul nu dă, arată
să glumească că el a găsit.
Reclamele arata si asa -
durere vechi și mizerabil.
Drăguț unele fleac.
Ciudat unele fleac.
Jar, sklyanochka ceva.
Este păcat că borcane, îmi pare rău.
Ei bine, se aduna praf într-un depozit de deșeuri.
Este, de asemenea, parte
viață - ah, sklyanochki rău -
poate la acel rău.
Ce se întâmplă dacă asta o clipă
mormintele noastre dispar,
Dumnezeu a netezi fata?
Deci, el a construit, bătrâne?
Undeva priladil, draga mea.
schema de complot în Z și Ginger sunt la fel: există un fel de „detaliu“ - și lumea devine veselă și strălucitoare, haos dă drumul spre armonie. Dar Z este un detaliu al „mașină“ (care, desigur, datorită, în parte, credința lui în posibilitatea prin intermediul științei și tehnologiei pentru a face natura perfectă imperfectă), în timp ce Red se referă la „o parte a vieții“, așa că aici se realizează prin armonie - ipotetic . Dar ipoteza poetică creează un întreg univers.
Între timp, puteți găsi o varietate de poeme în care conectivitatea complot practic erodat, lăsând loc doar narativ formale. Cum ar fi Dmitry Tonkonogova:
Chupati Maria, Nee. Budberg, văduva căpitanului,
Erikson Konstantsiya, fiica locotenentului,
afine, unul în recoltate gură, cealaltă pe fundul unui pahar,
Și prins în ploaie din întâmplare.
Smirnova Olimpiada, fiica de consilier titular,
Nikolenkova Praskovya, sora plin de compasiune,
Este vorba, care deține placi de gard,
Și tăcut, văzând zboară tantar.
( "surori")
Poemul este suficient de lung. Alte patru strofe continuă să introducă noi personaje. Apoi, se dovedește că acestea sunt toate încearcă să urce pe „cerul alunecos“, care este un munte înalt „nu ridica fara masina de cablu.“ Supraviețuit nu toate. Și când vii, laminate jos „viguros pe trambuline“. De la începutul anului Zabolockij se poate spune că principalul lucru aici - unghiul de vedere. picătură în stilul de redactare și grotesc.
Uneori, un complot și narativ sunt concepute tocmai la stres „din contra,“ poemul liric.
Ciclul Olesi Nikolaevoy „scrisori spaniole“ este format din 21 litere-monolog tânăr „gripă spaniolă“ ei Cavalier-străin. Toate acestea sunt proiectate în genul de povestiri ușoare despre obiceiurile și modul de viață „în Spania a țării“:
Buna! Tot ce am vrut să spun ieri,
Eu spun astăzi. Aș vrea să ajung acasă,
dressing, luând oaspeții pentru a aranja pm
„Cu direcția“ ține magazin, du-te la albumul
la oaspeți în, amintindu-
prezența sa aici cu cuvintele „hostess frumos“
Am sărutat mâna, iar unele leu secular
grajdurile a dat lecții de tocilar arogantă.
Acești spanioli au că, la fel ca un coșmar,
Ei urăsc Spania lor. Spozaranok
au dat vina pe Dumnezeul spaniol pentru ceea ce El
Creat Spania, spaniolii înșiși și spanioli.
Ei urau spaniolă regat revolta spaniolă.
credința spaniolă pur și simplu furios, agitând în pragul templului.
Chiar că Transilvania mai mult pe placul lor.
Chiar și Trapezunt.
Și Lumea Nouă pentru ei - că Eden pentru Adam exilat.
Abundența de obiecte, personaje, prins într-o situație dată, maxima despre morala si palavrageala, uneori, pur și simplu - este doar un material Olesi Nikolaevoy pentru variantele lirice pe tema tuturor că, în ciclul nerușinare numit „spaniolă“ (cu toate acestea, aroma axiomatica spaniolă de asemenea, aici suficient). Faptul că, în proză ar arăta artificială, poezie sunete organice. Olesya Nikolaeva niveluri pictura liric, mixt pe calea vieții, stereotipurile naționale reinterpretate, care trece gânduri. Numai o povestire sinceră nu se dizolvă în lirica. Și este clar de ce. Nikolaev folosește recepția epica - creează o imagine a unui narator naiv, pe care le puteți asculta ca un copil vesel înțelept. Din aceasta, puteți lua un grad mai mare decât în mod obișnuit de lirism și, probabil, râde de el (pentru linii de genul: „Sincer - tau preferat Pope / m-au plictisit destul de papuci papală / călcând jumătate din Ucraina, pe Estonia pune talpa“) decât strigătul ieșită de sub „Spania“ în România.
„Scrisori spaniole“ ilustrează un alt moment important în relațiile eticului și lirică. Parcela - sau a fragmentelor sale - în versuri se bazează explicit pe ritmul liric. De exemplu, „leu social“ în acest pasaj este destul de ar putea să apară doar ca o rima pentru „amprentare“. Într-un catren în poziția de rimă cuvinte sunt doar trei personaje, printre care a jucat o scenă:. „Amanta mea dragă“, „leu sociale“ și „tocilar“ Și este imposibil să dea un răspuns exact la întrebarea: este o situație a fost văzută și întruchipat - sau „tras-l“ ascuns rima? Se pare că până la urmă de-al doilea. Oricum, în versuri, în contrast cu EPOS, astfel încât să poată fi.
Maria Galina a reușit să pună într-un poem numit „Corespondență Bahtin turbo“, dramă cu litere, care combină litere lirice din discordie epic.
Bahtin scrie V.Turbin:
Genius glorifica țara ta!
carnavaluri tale, sărbători -
Numai un fragment din marele joc;
Cu ei din epocile mai vechi
Mintea scapă cătușele.
Bahtin scrie turbine:
Infundat pentru mine, nu am dormit,
Adowa a fost căldura,
Lena sa întâmplat ieri,
cel puțin în provinciile de la oameni sunt zgârcit,
Ia-hering și cereale.
Bahtin scrie V.Turbin:
Am Paste să te uiți în -
Și până târziu în stele
Studiez munca
Și, dorind să-și onoreze darul tău,
Am trimite o cutie de trabucuri.
Bahtin scrie turbine:
Medicul local ma trateaza guma,
I reușește hering la alcool,
Helen nu doarme noaptea,
El spune - cu lună plină
Țip și dement în somn.
Urmat de mai multe patru strofe de dialog și monolog final de Bahtin, în fața căreia a fost „urle la lună.“ După cum notele jucat, dramă poluabsurdistskaya. Primul teatru de comunicare cu interlocutorul, cel care vorbește la mare, mic în înălțime, cealaltă - dimpotrivă. Dar, în finala acestei linii este în scădere, în fundal, în monologul final de dramă internă complet apare Bahtin:
Foc aprins pe cer,
Nu lui și nimeni nu avea,
Darul nostru aproape divin al
Gnaws la noi în nopțile întunecate,
În cazul în care nu au fost bestial esență,
Cu toate acestea, tratate într-un fel.
ori Scary plecat -
Deci, eu nu dorm doi bani.
„Esență animală“ și „darul divin“. Când vine momentul, trezind o fiară, un dar divin „ne-roadere în întunericul nopții.“
În acest caz, având în vedere capacitatea de epic lirică de a folosi diferite voci, fiecare dintre ele - rostirii sale lirice. Această afirmație este în imagine mai mare.
Această recepție epic folosit nu mai puțin viu Kaliningrad poet Sergey Mihaylov în poemul său „Voluntarii“. Poemul este complot: un război întâmplă șase, în șase strofe monologurile ei explica decizia lor. Una dintre ele este de a lupta pentru „putere“, care a îndrăznit să atenteze „basurmanschina“. O alta a pierdut fiul său și se duce, fie să se răzbune sau să fie reunite cu el în cer. În al treilea rând emoție de conducere, viața obișnuită el a fost plictisit.
El a spus patra: Nu-mi pasă,
Cine luptă cu oricine. Sunt gata pentru orice
Părțile pentru a trage - ar fi pentru asta.
Mi-ar fi hrănit buzunarul meu, dar rucsacul meu este plin.
Iar războiul de bun - nu doresc să ia.
Și pentru binele am nici o lacrimă stomac.
Al cincilea a spus: Pe cont propriu a alerga.
Cine ar spune: stai. Deci, nimeni.
Însuși, soția lui, propria lui prieteni.
Și acolo sunt oameni ca mine, doar de așteptare.
insignă Vor reveni numele,
Da, și eu sunt bucuros să scap de.
A șasea merge la război de dragoste neimpartasita. Deja în război odată ce zboară într-un elicopter, și fiecare recunoaște că nu a găsit ceea ce căuta:
Spune un alt: prost vechi sunt.
În această mașină de tocat, care pot găsi?
Răzbunare - cui? Iadul cu diavolul?
Al treilea spune: Ce prost sunt?
Nu, războiul pune fără discriminare oameni.
Am trei ucis - toți civili.
Și aceste șase, și „șaisprezece“, ale căror voci nu au fost auzite „a acoperit o grenadă.“
Această mișcare simplă - pentru a da fiecărui cuvânt - efect simplu: deși de așteptat (ca, într-adevăr, se întâmplă în recrutarea de cântece populare, la care este aranjat un poem), dar mor în eroii vii finale, trecutul propria cale interioară.