I. Natura, scopurile și obiectivele de formare a culturii dialogului internațional
Conceptul are ca scop atingerea următoarelor obiective forma-TION de cultură a dialogului internațional:
-pentru a sprijini toate entitățile implicate în educația culturii dialogului internațional, pentru a le dota cu o înțelegere a scopurilor, obiectivelor, forme și metode de acest lucru;
-a da un caracter mai mult scop, specifică, consecventă, eficientă a activității asupra formării culturii dialogului internațional;
-asigură unitatea de acțiune pe o cultură a dialogului internațional pe baza unor principii și metode ale procesului educațional comun.
II. Principiile de bază ale formării culturii dialogului internațional
Formarea culturii dialogului internațional se bazează pe următoarele principii fundamentale:
-Având în vedere situația etno-politică actuală din țară și din regiunea Rostov;
-o reflectare a principalelor dispoziții ale setărilor de politică de stat și naționale. Constituția română, reglementările federale și provinciale care reglementează comunicarea internațională;
-respectarea strictă a normelor și cerințelor democratice, prioritatea drepturilor și libertăților civile;
-strânsă legătură activități educaționale și de formare cu practica de comunicare internațională, cultivând atitudine umanistă persoanei de orice naționalitate;
-abordare sistematică, integrată pentru rezolvarea problemelor de aprobare cultură înaltă, comunicarea internațională, coordonarea tuturor forțelor care influențează natura comunicării inter-etnice.
-prioritatea drepturilor și libertăților constituționale ale individului, ale fiecărei persoane, indiferent de cetățenia sa, pentru a asigura condiții pentru o dezvoltare națională și culturală liberă a tuturor popoarelor;
-promovarea toleranței pentru diferențele religioase, culturale și lingvistice, dezvoltarea unui dialog constructiv între oameni de diferite naționalități;
-respectul față de obiceiurile și tradițiile care guvernează viața de familie, un fel de diferite popoare;
-excepție de încercări de a decide dintr-o poziție de putere problemelor litigioase în relațiile internaționale, orice mijloace incită la ură etnică;
-interzicerea tuturor formelor de limitări ale drepturilor omului pe motive de naționalitate;
-păstrarea integrității istorice a România.
Aceste dispoziții și înființarea bazei-ing proprietar de formare a culturii dialogului internațional.
respectarea V.Strogoe standardelor și cerințelor democratice, prioritatea drepturilor și libertăților civile
Formarea culturii dialogului internațional pref-propune existența unor condiții care să permită reprezentanților diferitelor naționalități în mod liber să definească și să pună în aplicare obiectivele lor-natsio țional-culturale, să protejeze drepturile și libertățile lor, pentru a crea propriile lor instituții sociale ale societății civile în dei cadru stvuyuschego legislația federală și regională.
G.Tesnaya link activități educaționale și de formare cu practica de comunicare internațională, cultivarea atitudinii umaniste persoanei de orice naționalitate
Nucleul formării culturii comune internaționale-TION este afirmația în practică atitudine umanistă persoanei de orice naționalitate, să respecte dreptul său la libertate, fericire, demnitatea, recunoașterea vieții umane ca cea mai mare valoare. Participarea activă, activă în îmbunătățirea relațiilor Mezhno-ționale în mod egal și echitabil, prin mod eficient sa directă a afecta formarea culturii dialogului internațional.
III. Principalele activități de promovare a unei culturi de comunicare interetnică
Cadrul de reglementare A.Sovershenstvovanie comunicării internaționale
Constituția din România, legile federale și la nivel regional, reglementări creează un cadru juridic fiabil al relațiilor internaționale armonioase și stabile. În același timp, consolidarea suveranității, integrității teritoriale și a statalității, dezvoltarea societății civile în țară dă naștere la multe a doua noi, un fel de în domeniul comunicării internaționale, care, la rândul său, necesită o actualizare constantă și de îmbogățire, corect operate și pentru a clarifica întregul arsenal de norme juridice. Orice, chiar si mici-Yenko restante a legislației cu privire la dezvoltarea relațiilor internaționale, de regulă, poate genera tensiuni în acest mediu. O atenție specială ar trebui să fie îmbunătățirea legislativ-mente menite să reglementeze procesele de migrație, migranții Interac-mootnosheniya și populația locală.
IV. Măsuri, metode și tehnici de formare a culturii dialogului internațional
A.Organizatsionno acțiune în justiție
Măsuri organizatorice și juridice formarea culturii dialogului internațional cu scopul de a asigura respectarea strictă a legislației federale și regionale care reglementează relațiile internaționale, precum și protecția drepturilor și libertăților cetățenilor de orice naționalitate.
măsuri V.Ideyno, morale, educaționale și de formare
măsuri ideologice și morale, educaționale și de formare profesională menite să traducă normele legale și ideologice și morale care guvernează relațiile internaționale, nivelul percepției personale, sistemele interne, obiceiurile, comportamentul practic al cetățenilor în domeniul comunicării inter-etnice.
Pentru a face acest lucru, ar fi oportun:
-pregătească și să publice un kit de predare pe cursul „Cultura de comunicare interetnică“;
-organizat sub forma unei elective în toate instituțiile de învățământ pentru a studia cursul „Cultura de comunicare interetnică“;
-includ programe de formare pentru specialiștii din diferite domenii sectiunea „Cultura de comunicare interetnică“;
-efectua lucrări explicative cu privire la prevederile de bază ale Constituției, legea, „Codul de comunicare internațională“ și „Declarația drepturilor popoarelor de Don“, care conține instalarea pe formarea unei culturi puternice a comunicării internaționale;
-continuă să dețină Zilele culturilor naționale (români, armeni, cecenilor, tătari, etc.), timp în care locuitorii din regiune să-i familiarizeze cu reprezentanții -Achievements de diferite naționalități în sfera economiei, culturii și educației;
-dezvoltarea de meserii populare artistice, de a organiza expoziții de produse realizate de meșteșugari calificați, reprezentanți ai diferitelor naționalități;
-de a organiza parade, concursuri participanți reprezentanți artistice ale tuturor popoarelor care trăiesc în regiune;
-extinde rețeaua de centre culturale și de informare naționale, pentru a realiza studii și concursuri între ei pentru cea mai bună lucrare;
-să stabilească o acoperire sistematică a problemelor și cele mai bune mostre de comunicare internațională, stimulează activitatea jurnaliștilor specializați în domeniul relațiilor internaționale, pentru a le dota cu informațiile necesare, să organizeze conferințe de presă, concursuri pentru cea mai bună publicație despre viața de oameni de diferite naționalități, pe experiența comunicării internaționale;
-organizează transmisia ediții speciale de televiziune și radio, inserții speciale, foi imprimate cu numele provizoriu „Don - casa noastră comună, iar locuitorii ei - o familie“;
-să efectueze traduceri ale celor mai bune lucrări ale literaturii naționale și publicarea sa de a desfășura conferințe cititorilor, întâlniri cu scriitori, artiști, poeți, arhitecți, compozitori, care reprezintă cultura națională;
-organizează expoziții permanente în muzee, palate de cultură, cinematografe, centre culturale care prezintă istoria, tradițiile și realizările culturii popoarelor care locuiesc în zonă.
V. Managementul procesului de formare a culturii Formarea dialogului internațional al culturii dialogului internațional poate și ar trebui să fie un proces de gestionat.
Controlabilitatea formarea culturii dialogului internațional poate fi exprimat în crearea unor condiții favorabile pentru stabilirea păcii, armoniei și cooperării în domeniul relațiilor internaționale, dând tuturor activităților din acest domeniu sa concentrat, natura coerentă, ordonată, care limitează spontaneitatea, nepotrivită, impulsiv, fragmentar.
Acest lucru poate contribui la punerea în aplicare a măsurilor urmează-suflare:
-pentru a dezvolta un oraș, cartier și programe regionale de formare a culturii dialogului internațional, care reflectă întregul sistem al activităților la acceptat obiectivele, sarcinile, timp, artist, resurse video, luând în considerare condițiile locale în relațiile internaționale;
-să monitorizeze relațiile interetnice, anchete orale și scrise, inspecția statistică și științifică, în scopul de a detecta în timp util probleme în comunicarea internațională și de a găsi modalități de a le rezolva;
-crea regionale, un oraș și consiliile raionale de coordonare, pentru a asigura o lucrare comună, coordonată a tuturor structurilor din domeniul relațiilor internaționale;
-studiu, rezuma și difuza modelul cel mai eficient de comunicare internațională;
organiza conferințe, „mese rotunde“, întâlnire site-uri, discuții, schimburi de opinii cu privire la cele mai importante aspecte controversate ale relațiilor internaționale și, astfel, a preveni apariția conflictelor pe criterii etnice.