patrie Subiectul în poezia lui Marina Tsvetaeva
Lucrările Marina Tsvetaeva marcate de un profund sentiment de patrie. România pentru ea - o expresie a spiritului de rebeliune, neascultarea, auto-voință. Moscova Rusia, regi și regine sale, altarul său la Kremlin, timpul frământări, False Dmitry și Marina, luptătorul Stepan Razin, și în cele din urmă, dispensabile, Taverne, podzabornaya, condamna România - toate acestea sunt imagini ale unei elemente populare:
Rusia, cal nepotcovite!
Marina Ivanovna Tsvetaeva - poet mare și luminos, care a adus cărțile în viziunea sa asupra lumii, sufletul rebel și neliniștiți și o inimă mare, credincios, iubitor.
Bright, suflet nelinistit Mariny Tsvetaevoy a fost turnat în versuri originale și extrem de talentați. Se grăbi să-și exprime admirația pentru poezia și mă întreb în fața acestei lumi frumoase, care a izbucnit rapid și cu curaj, ca o cometa.
Altele - cu ochii și fața de lumină,
Și am vorbit cu vântul pe timp de noapte.
Nu este așa - italică
Cu bune, cu o largă,
Română, o prin!
Desigur, în multe poeme de linii de inimă Marina Tsvetaeva dedicate naturii rusă. În descrierea peisajului a subliniat întotdeauna caracterul său rus:
secară rusă din arcul meu,
Lan de porumb, în cazul în care femeia a înghețat.
De la umiditate și traverse
De la umed - și piloți
De la umed - și monotonie.
„Scuză-mă, muntele meu!
Iartă-mă, râu meu!
Iartă-mă, lan de porumb mea!
Iartă-mă, iarba mea! "
România Marina Tsvetaeva - expresie a spiritului de rebeliune, întindere violent și fără margini de latitudine.
Alte toată carnea de pe carnea să se abată,
Din gura arid - respirație rândunică.
Și eu - brațele deschise larg! - înghețat - tetanos!
Asta a suflat sufletul meu - proiectul românesc!
ani de exil
Marele poet al România, Marina Ivanovna Tsvetaeva a fost forțat în mijlocul anilor douăzeci să meargă după soțul ei în exil. Ea nu a plecat de acasă, din motive ideologice, așa cum au făcut la acel moment mulți, și a condus la un favorit, au fost din România. Marina știa că ar fi greu, dar nu a existat nici o alegere.
Deci, printr-un curcubeu de toate planetele
Lipsește - au crezut unii care fac? -
Mă uit și văd un singur lucru: la sfârșitul anului.
Nu este necesar să se pocăiască.
poemele scrise în exil - este dorul de casă, amărăciune de separare cu România. Tsvetaeva fuzionat permanent cu patria, cu sufletul său liber și disperat.
Dahl, înnăscut, cum ar fi durere,
Deci, și așa mai departe locul de naștere
Rock că, peste tot, prin toate
Dal - tot ce transporta cu tine.
În străinătate Tsvetaeva a primit cu entuziasm, dar în curând emigrantul cercuri rece cu ea, pentru că ea nu a vrut să scrie pamflete pe România, chiar și pentru un trai. Marina a fost întotdeauna o fiică devotată a țării, a ridicat-o, și a abandonat în mod necesar întotdeauna iubit. Tsvetaeva amintit de fiecare pod de piatră din Moscova, nooks familiare cu pasiune spera să se întoarcă în orașul său natal. Ea nu a permis gândul că o nouă întâlnire cu patria-mamă nu va avea loc.
Nicăieri stânga - tu și cu mine -
Sa dovedit lacune - toate la mare!
Co-proprietari ai cinci rupt -
Oceanele nu își pot permite!
Despre limba neînduplecat!
Ce ar fi pur și simplu - un om.
Înțelege Phewa înainte de mine! -
România, țara mea natală!
Tu! Aceasta va pierde mâna -
Cel puțin două! buzele se aboneze
Pe blocul: terenul meu arborelui cu came -
Mândria, pământul meu natal!
Perioada de creativitate emigrarea îmbibate cu un sentiment de furie, caritate, ironie criminala cu care denunță toată lumea emigrant. În funcție de natura discursului poetic stilistic. Un descendent direct al sistemului tradițional melodic și chiar raspevnosti, Tsvetaeva respinge cu fermitate orice melodie, preferând compactitatea nervos, ca și în cazul în care discursul spontan în curs de formare, subordonat numai în mod condiționat rupt în strofe. În timp ce în străinătate, Tsvetaeva evalua foarte realist meritele acelor locuri pe care-l înconjoară. Ea a știut întotdeauna cum să fie un patriot, onorând frumusetea România, cu afundate în sufletul copilăriei. Marina a scris de multe ori că frumusețea locală nu este eclipsat imaginea ei de o frumoasă și de dorit România. Nu a fost o respingere a necugetată-o țară străină, la fel ca acasă Tsvetaeva lui, și nimic nu ar putea înlocui familiare și preferate peisajele din copilarie.
Eiffel - post-mână!
Pentru tine în fiecare mușchi
Stai - și mândru:
Chelyuskinites - Romania!
cumpărat Iubiții renunțare la mici „adevăr ieri“, a ajutat mai departe de Marina Tsvetaeva dureros, dar încă mai vin să înțeleagă marele adevăr al secolului. A fost acolo, în străinătate, Marina Ivanovna, probabil, pentru prima dată, a găsit o cunoaștere de viață cumpătat, a văzut lumea, fără nici un fel de coli romantice.
„Cititor meu real, - în România,“ - spune ea, care trăiesc în Franța. Și cu încăpățânare repetat: „I Gravuri în România - s-ar fi găsit lui.“
Ea a fost douăzeci și nouă de când a plecat din România. Patruzeci și șapte au fost executați trei luni după întoarcerea acasă. Emigrarea a fost grea pentru timpul ei, dar în final tragic.
Izolarea de cititor și neuyuta viața românească în străinătate - de la an la an, a fost nevoie de tot mai multe forțe de opoziție, prevozmozheniya. Este dificil să renunțe la întrebarea ia naștere: nu au fost acolo, indiferent ce anii au câștigat împotriva sorții? Lăsați în sărăcie și non-recunoaștere, dar modul în care ea a creat de-a lungul șaptesprezece ani!
Și cât de multe dintre aceste lucrări ea și-a dedicat patria lui iubita!
Cel mai valoros lucru din lucrările mature ale neîndoielnică Tsvetaeva - ura nestins pentru „sațietate de catifea“ și orice vulgaritate. În viitor, activitatea de Marina Tsvetaeva satirică din ce în ce mai puternic. În același timp, Marina Tsvetaeva din ce în ce în creștere și consolidarea un interes deosebit în ceea ce se întâmplă să părăsească patria sa. Dorul pentru efectul românesc în astfel de poeme lirice ca „Zori pe șine“, „Lucina“, „secară rus din arcul meu“, „Limbajul inflexibilă. „Întrețesut cu un gând de o nouă patrie, care nu a văzut poetul și nu au știut.
Undeva departe câmp acasă, care a absorbit mirosul dimineața devreme, undeva departe de cerul său natal, undeva departe de tara de origine. Și împărtăși cu indiferență Marina Tsvetaeva kilometri de drumuri.
În unele razlinovannosti muzicale
Pelerin ca o foaie -
sinele de cale ferata,
Feroviar de tăiere albastru.
Cele mai multe dintre lucrările pe care Tsvetaeva a scris în exil, de regulă, ieși în lumină datorită revistei „România va“ și „Ultimele știri“. Prin 30-lea an de Marina Tsvetaeva destul de clar realizat în străinătate, care o separă de emigrarea albă. Totul devine o distanță de netrecut între poetic, o inima cu aripi și o nouă „fără aripi“ Rus.
Esențial pentru a înțelege poezia Tsvetaeva, pe care a dus-o la 30 de ani-lea, are o serie de „Poezii un fiu“ și o colecție de poezii „Vorsty“.
. teren mea, marginea mea, vândut
Întregi, vii cu fiare sălbatice,
Cu grădini minunate,
Pe stânci,
Cu națiuni întregi,
În persoanele fără adăpost,
Gemând: -Rodina!
patria mea!
Zeii! Boemia!
Nu minți ca un strat!
Dumnezeu a dat ambele
Din nou, se va da!
Mâna ridicată jurământ
Toți fiii tăi -
Pentru a muri pentru propria țară
Toate - cineva fără țară!
Marina Tsvetaeva admirat întotdeauna țara unde sa născut, ea știa că patria ei este misterios și extraordinar. uneori extreme sunt conectate fără tranziții și reglementări. Ce ar putea fi mai cald decât pământul ei, hrănită și ai crescut ca o mamă, fără de care este imposibil de a face acest lucru nu se poate livra? Amploarea și întinderea țării sale natale, vântul „Română-through“ - adică, care a absorbit Marina.
Dorul pentru efectul românesc în astfel de poeme lirice ca „Zori pe șine“, „Lucina“, „secară rus din arcul meu“, „Limbajul neînduplecat.“, Întrețesut cu un gând de o nouă patrie, care nu a văzut poetul și nu au știut :
Între timp, a doua zi nu a primit în sus
Cu pasiunea lui suprapășunate,
De la umiditate și traverse
România este restabilită.
Imaginea de la Moscova în poetul liric.
Mulți poeți Marina Tsvetaeva a abordat tema patriei în poemele lor. Cu toate acestea, fiecare experimentat un eveniment în felul său. sentimentul lui a fost românească și Tsvetaeva. În mod surprinzător, temele patriotice timpurii în legătură cu tema copilăriei, cu acesta din urmă există un semn luminos, care a urmat, împreună cu poetul toată viața lui:
perie roșu
Rowan aprins.
frunzele căzute.
M-am născut.
Poeziile sale timpurii îmbibată de afecțiune pentru Moscova, unde a fost născut.
Și toarnă aleluia
Pe câmp tăbăcite.
-Sunt îndrăgostit de tine san intreg,
Moscova teren!
Eu nu-l și Țăruș, unde a petrecut copilăria și anii adolescenței uita.
Dar dacă drumul - Bush
Creșteri - mai ales Rowan ...
Semnificative și puncte de vedere semantic. Mai ales pronunțat rolul său în sfârșitul propoziției. Acest elipsă elocvent și fără echivoc: eroina este pentru totdeauna asociat cu țara sa natală, în cazul în care un tufiș de un munte de cenușă cauze tremur de inima, izbolevshegosya persoanelor fără adăpost forțată. Aceste trei puncte la sfârșitul - o declarație tăcută de dragoste pentru România este, probabil, cele mai puternice cuvinte, inefabile. Acesta este cel mai înalt patriotism, sentiment profund că nici măcar nu poate trece poezia genial. Patria trăiește în inima poemul eroina, motiv pentru care sună atât de pasionat monolog, emoție atât de mult a investit în ea.
Nu în forma ori cu neoromantismul literatura rusă ca un anumit flux, dar în lucrările poetului, vom vedea caracteristici ale eroului romantic: un sentiment de singurătate neevitat, opoziția față de alții, încrederea în propria lor exclusivitate. Unii critici literari, de asemenea, susțin că MI Tsvetaeva în anii '30 a devenit succesorul lui Futurismul pe margine. Nu întâmplător, în vederea ei liric romantic al lumii este conectat cu tehnici futuriste. Unul dintre ei - antisintaksichesky sistem metric.
. În cazul în care - complet singur
Fii.
. Fiind exclus - cu siguranță -
În sine.
Linia nu se potrivește de sintaxă fraza semantically indivizibilă.
În acest poem, în 1934, toate din aliaj gorchayshih gândurile și sentimentele-apel atinge puterea isteric și deja pare să fie mărginită cu o dezamăgire completă și tristețe:
Fiecare casa este străin pentru mine, voi toți cei care intră în templu nu este gol,
Și totuși - și totuși încă - una.
S.Rassadin constată că poezia „dorul de casă. „Nu poate fi cea mai celebra lucrare a MI Tsvetaeva, dar îi lipsește sufletul cât mai puține. Deosebit de cercetător importanță oferă ultimele două rânduri. Peste 38 de linii de respingere a afirmat familiare, iar ultimele două linii sunt transformate în întregime poemul, și dorul de casă, a declarat o ficțiune, „Isis arătare“, devine durerea inevitabilă în viață. S.Rassadin scrie, „vine cu ideea - un ciudat, în cazul în care nu și-a exprimat brusc: și dacă, Doamne ferește, inima sa oprit în rândul 38th. atunci ne-ar spune despre aceste versete? "
Lydia Chukovsky reamintește că, odată ce Chistopol atunci când MI Tsvetaeva, nu doresc să se întoarcă la Yelabuga, a rămas cu prietenii, poetul citește poemul fără ultimele două rânduri. Lydia Chukovskaia auzit de lucrări rămâne un sentiment de umilință, MI Tsvetaeva amar detașare și lipsa de adăpost. A fost doar mulți ani mai târziu, după achiziționarea de carte publicata MI Tsvetaeva, ea a fost lovit de profunzimea contradicțiilor interne, care a deschis cu ajutorul ultimelor două linii.
În multe lucrări, MI Tsvetaeva conceptul de „patrie“ și „Rowan“ fuzionat. relație alegorică este indicată în poemul „Rowan tocat. „Ea are o linie de poezie, ca elementul de fixare este unitatea:
Sibilă! de ce ar trebui să-mi
Copii - o astfel de soarta?
După cota rus ea.
Și pleoapele ei: România, cenușă de munte.
România, soarta, patria, Marina - numărul semantic îmbină conceptul de „Rowan“. Raportul dintre „patrie-rowan“ se potrivesc în formula sinecdoca. Noi înțelegem că nu există nici un subiect mai dureros decât tema România este nici o unitate este mai puternică decât unitatea spiritualității și culturii poporului său. MI Tsvetaeva a scris Teskova (1930) exclamă: „Cum te profund greșit - atât iubesc România! Vechi, nou, rosu, alb - toate! În loc de Romania - totul. Responsabilitatea noastră, sau mai degrabă datoria iubirii noastre - totul împreună ".
Caracteristici națiune în lucrările poetului.
România M. Tsvetaeva - multicoloră și lumea polifonică. La centrul său - „cu un aer semet, cu o deplasare la minte“ imaginea femeii ruse Acest personaj poartă diferite măști. Ea și Moscova strelchiha și îndărătnic Boyarynya Morozova și mai silențios „fără adăpost Chernitsa“ și vrăjitoare-Warlock, și mai presus de toate - indraznete frumusete discret, „regina cârciumi.“ În ea - lărgimea, domeniul de aplicare și îndrăzneți caracterului național românesc:
Am sărutat un cerșetor, un hoț, cu Gorbaciov
Cu toată munca grea a fost de mers pe jos - înfumurat!
Buzele roșii de refuzul său nu torc,
Lepros veni - nu va refuza.
Romania poezii de Marina Tsvetaeva - nu este doar o problemă. Ea - în poemele lui Tsvetaeva. caracteristică stabilă a stilului lui Tsvetaeva - intonarea de cântece populare rusești:
În cazul în care tu și cu mine au fost, dar soarta a adus -
Oh, distracție ar merge pe probleme de teren!
Nu o sa se plece la noi grindină,
Oh, mama mea, natura mea, fratele meu dezrădăcinat!
Dezvoltarea principal, pe care dezvoltarea a trecut poezia Tsvetaeva lui - a fost un popular, sau, după cum a spus ea, „rusă.“ A devenit evident în 1916, iar poemele de acest tip în fiecare an, mai mult și mai mult a scăpa de literar, devine mai natural. Iar în versetul suna mai încrezător rus popular „zvon.“ poveste underdog în copilărie, care nu au un tradițional și aproape nici măcar obligatorie pentru asistenta poet român (în loc Bonne și guvernantă), Tsvetaeva cu nerăbdare să ajungă din urmă. Basm, epic, prichet imens, panteon dens populate de zeități păgâne slave - toate acestea de streaming multicoloră în mintea ei, în memorie, în discursul poetic. Ei limba lovit, păun, polychord. rădăcini țărănești ale naturii sale, care a mers la tatăl său, Vladimir-Talitsa pământ a început să se miște ca și în cazul în adâncul conștiinței poetice. folclorul românesc nu a fost nevoie de dificilă și de timp să se stabilească în sufletul ei, el doar trezit în ea.
Cântecului popular rus - toate cele mai bune calități ale lui poeme Tsvetaeva: afectivitate deschis și temperament furtunos, plin de libertate poetică respirație, înaripat versuri ușurință, fluiditatea formelor de versuri, abilitatea de a aduce un cuvânt dintr-o serie de imagini. Prin urmare, de asemenea, și întregul peisaj al poeziei Tsvetaeva lui: „vuiet secolului, vagabondul de copite“ de mare cer și stepa largă, vântul, stelele, staulelor, tunete privighetoarea, sari, Chase, vizitii, clopote,
Poezii de Marina Tsvetaeva marcate de legături de sânge cu cultura rusă.
etc.