Întreruperea termenului de prescripție

Termenul de prescripție este întrerupt de comiterea unei persoane obligat de acțiuni care indică o recunoaștere a datoriei. În prezent, aceasta este baza numai pentru întreruperea termenului de prescripție prevăzut la articolul 203 din Codul civil.

În conformitate cu art. 204 din Codul civil atunci când judecata sub prescripția nu curge de la data instanței, până în momentul în care protecția judiciară a drepturilor se efectuează. În cazul în care Curtea a admis cererea fără examinare, termenul de prescripție care a început înainte de cererea continuă, cu excepția cazului în altfel de către motivele, care a servit ca încetarea protecției judiciare a drepturilor.

În cazul în care, de fapt, există dovezi care să indice cu siguranță recunoașterea persoanei responsabile a datoriei, reclamantul nu este obligat să declare cererea pentru o cerere de instanță art. 203 din Codul civil. Instanța trebuie să aplice regulile suspendarea termenului de prescripție din proprie inițiativă, din moment ce decizia instanței de judecată trebuie să fie legală și justificată.

După pauză, termenul de prescripție începe din nou; timpul scurs înainte de întrerupere nu este luată în calcul în noul termen. Acest lucru este în contrast cu întreruperea termenului de prescripție de la suspendarea lui. în care timpul scurs înainte de suspendare, sunt incluse în termenul de prescripție.

Motivele pentru întreruperea termenului de prescripție nu poate fi modificat prin acordul părților.

Întreruperea termenului de prescripție înseamnă că, dacă trebuie să dea în judecată din nou, și re-începe termenul de prescripție.

Codul civil nu prevede ce acțiuni pârâtul poate fi clasificat ca o recunoaștere a datoriei. Practica judiciară provine din faptul că astfel de acțiuni pot fi: o confirmare scrisă a prezenței debitorului creditorului datoriei; obligarea debitorului la plata datoriei bancare pentru creditor, plata parțială a datoriei de către debitor sau dobânda acumulată aferentă sumei principale a datoriei; cererea debitorului creditorului de a amâna plata; propunerea debitorului pentru producția de compensare sau de inovații.

acceptarea necondiționată a datoriei, după expirarea termenului de prescripție în scris (paragraful 2 al articolului 206 din Codul civil) atrage după sine aceleași efecte ca efectele menționate la articolul 203 din Codul civil: termenul de prescripție începe din nou.

articole similare