Cu toate acestea, fixarea KonstitutsiiRumyniyanashli atribuțiile constituționale de bază:
2 Taxa de plata impozitelor. În orice taxe de stat sunt baza bugetului de stat. Stabilirea taxelor este necesară pentru a oferi finanțare pentru astfel de funcții naționale, cum ar fi gestionarea, organizarea de apărare, cultură și așa mai departe. D. Conform art. 57 KonstitutsiiRumyniya „toată lumea este obligat să plătească impozitele și taxele stabilite. Legile introducerea de noi taxe sau înrăutățirea poziției contribuabililor nu au efect retroactiv.“
3. Obligația de protecție a mediului. Având în vedere importanța mediului pentru viața umană, art. 58 KonstitutsiiRumyniyaustanavlivaet: „toată lumea este obligat să păstreze natura și mediul înconjurător, și grija pentru resursele naturale.“
Datorie - nu o dorință, ci o cerință necesară a statului, care trebuie să fie îndeplinite.
Prezența obligația constituțională a serviciului militar este combinat cu posibilitatea de a contractului de înrolare voluntară.
48 Străinii și apatrizii
Principiul de bază al definirii statutului juridic al cetățenilor străini și apatrizilor în România, consacrat în art. 62 din Constituție. În conformitate cu aceasta persoanele menționate vor beneficia de drepturile și poartă aceleași obligații ca și cetățenii din România, cu exceptia cazurilor prevazute de lege federală sau tratat internațional România.
Cetățenii străini sunt persoane care nu sunt cetățeni din România și au dovada cetățeniei unui stat străin.
Permanent cu domiciliul în România, cetățenii străini pot lucra în calitate de lucrători sau angajați, sau să se angajeze în alte locuri de muncă pe picior de egalitate cu cetățenii români cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege. Legea federală privind numirea anumitor funcții sau să se angajeze în anumite tipuri de locuri de muncă legate de calitatea de membru al cetățeniei române.
Pe un picior de egalitate cu cetățenii din România, acestea sunt garantate libertatea de conștiință, inviolabilitatea persoanei și a domiciliului.
Cetățenii străini pot intra și se dizolvă căsătorii cu cetățeni din România și altele.
Printre caracteristicile statutului străinilor în România este lipsa de dreptul lor de a alege și de a fi aleși în organele de stat elective, dețin funcții publice, precum și să participe la vot popular (referendum). În anumite condiții, acestea pot participa la alegerile organismelor autonomiei locale și a referendumului local.
Cetățenii străini nu sunt obligați la serviciul militar al Forțelor Armate din România este puțin probabil.
Permise de circulație a cetățenilor străini pe teritoriul România și alegerea de ședere în conformitate cu legislația și tratatele internaționale relevante România. Cu toate acestea, în interesul securității naționale, ordinii publice pot impune restricții de circulație și alegerea de ședere.
Cetățenii străini care au comis infracțiuni, infracțiuni administrative sau alte pe teritoriul România, este răspunzător pe aceeași bază ca și cetățeni. Pentru cei care încalcă legea cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini ședere în România poate fi redusă.
Prevederile de mai sus se aplică, de asemenea, apatrizilor în România, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația. Cu toate acestea, ele nu afectează legile stabilite de România și de tratatele internaționale la privilegiile și imunitățile de șefi și membri ai misiunilor diplomatice și consulare străine, precum și altele.
Adoptarea Legii Federale cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini în România este o sarcină importantă în legătură cu afluxul tot mai mare de cetățeni străini în țară cât și legal ilegal.
O serie de motive de azil politic nu se acordă în cazul în care acțiunile care au fost motivul persecuției este recunoscută în România crima, sau se face vinovat de acte care sunt recunoscute în România crima, sau contrar scopurilor și principiilor ONU; în cazul în care persoana a sosit dintr-o țară terță, în cazul în care acesta nu este amenințat urmăririi penale; în cazul în care persoana vine dintr-o țară cu instituții democratice dezvoltate și bine stabilite în domeniul protecției drepturilor omului; în cazul în care persoana a venit dintr-o țară cu care România are un acord cu privire la trecerea frontierei fără vize (fără a aduce atingere dreptului persoanei la azil, în conformitate cu Legea federală „Cu privire la refugiați“); în cazul în care persoana a prezentat informații false; în cazul în care o persoană are naționalitatea unei țări terțe, în cazul în care aceasta nu este urmărită penal.
O petiție președintelui pentru azil politic este trimis la organul teritorial al Serviciului Federal de Migrație din România. Acest organism are în vedere solicitările de aviz al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Federal de Securitate al România și va trimite toate materialele Comisiei privind cetățenia pe lîngă Președintele România, cu concluzia acestuia. Comisia își prezintă propunerea președintelui de decizie. Acordarea de azil politic românesc face prin decret al Președintelui România.
O persoană care a fost acordat azil politic, având în vedere un certificat de probă stabilit în locul tratamentului unei persoane cu o petiție și a emis un permis de ședere.
A fost acordat azil politic persoană se bucură pe teritoriul drepturilor și libertăților României și poartă aceleași obligații ca și cetățenii din România, cu excepția cerințelor pentru cetățenii străini și apatrizi prin lege federală sau tratat internațional din România.
Dreptul de azil se pierde în cazul returnării persoanelor într-o țară care a plecat; permis de ieșire într-o țară terță; refuzul voluntar de azil la territotii România; dobândirea cetățeniei române sau cetățenia altei țări.
În România, nu va fi extrădat în alte state ale persoanelor persecutate pentru convingerile lor politice sau pentru acțiuni (sau lipsa de acțiune), care nu sunt recunoscute ca o infracțiune în România.
Extrădarea persoanelor acuzate de comiterea unei infracțiuni, precum și transferul condamnaților să își ispășească pedepsele în alte state sunt efectuate pe baza legii federale sau tratat internațional din România (art. 63 din Constituție).