Fata este un obiect
Marginea obiectului. care este o figură plată, poate ocupa o poziție diferită față de planurile proiecțiilor. Dacă planul este perpendicular pe planul proiecțiilor, se numește proiecția. Dacă planul este paralel cu un anumit plan de proiecții, acesta este numit un plan plan. Baza prismei prezentată în Fig. 144, sunt situate în planurile orizontale ale nivelului. [1]
Liniile de intersecție ale fețelor subiect (fin), perpendicular pe planul de proiecție, proiectate pe acest plan la un punct. Pe celelalte două planuri, aceste muchii sunt proiectate ca linii drepte paralele cu axa care le separă, în dimensiune completă. [2]
Contururile și fațetele invizibile ale obiectelor sunt prezentate doar atunci când este necesar să se explice designul produsului sau să se reducă numărul de imagini. [3]
În ce condiții este proiectată fața obiectului în linie și când - în dimensiune completă. [5]
În ce condiții este proiectată fața obiectului în linie și când - în dimensiune completă. [7]
Gurile superioare G și G1 inferioare ale obiectului sunt planuri orizontale de nivel. [8]
Planul în care se află fateta ABCDEF a obiectului. este simultan orizontal și se proiectează în profil. [9]
Adesea, nu numai fața obiectului este alocată pentru studiu, ci și partea obiectului. Acest lucru este necesar deoarece obiectele studiate sunt atât de complexe și dificil de cognoscibil, că profunzimea cunoașterii în conflict cu latitudine: pentru a obține necesare cunoștințe aprofundate - zâmbitoare se concentreze pe un petic îngust. [10]
Dacă direcția de proiecție e prost aleasă, de exemplu, orice fețele paralele ale unui obiect sau de coordonate plane, apoi în această vedere în perspectivă de coordonate față plană sau poate fi descris ca un segment de linie dreaptă. [11]
Pe baza caracteristicilor caracteristice ale desenului complex al planului (vezi § 3.3), se poate spune că fețele obiectului sunt planuri de nivel. [12]
La măsurarea masă cu obiectul montat pe acesta este rotit pentru a alinia cu precizie grila crosshair și imaginea sa (reflectată de fața subiectului) în câmpul vizual al ocularului telescop cu autocollimation. După eliminarea trimiterii la masa rotit până când a doua față a subiectului nu ia poziție aceeași în raport cu telescopul autocollimation ca prima fateta. Diferența dintre citiri dă valoarea (180 - a), unde a este unghiul dorit între fețe. [13]
La măsurarea unui obiect montat pe masa, prin rotirea care realiza o aliniere precisă grila reticulară și imaginea (reflectată de fața subiectului) în câmpul vizual al telescopului Manec ocular auto-colimare. După îndepărtarea din cadrul obiectivului este rotit atâta timp cât a doua față a subiectului nu ia poziție aceeași în raport cu telescopul autocollimation ca prima fațetă. Diferența dintre citiri dă valoarea 180 - a, unde a. [14]
La măsurarea unui obiect montat pe masa, prin rotirea care realiza o aliniere precisă grila reticulară și imaginea (reflectată de fața subiectului) în câmpul vizual al ocularului telescop cu autocollimation. După eliminarea trimiterii la masa rotit până când a doua față a subiectului nu ia poziție aceeași în raport cu telescopul autocollimation ca prima fateta. Diferența dintre citiri dă valoarea (180 - a), unde a este unghiul dorit între fețe. [15]
Pagini: 1 2