Pielea peste tot, cu excepția tălpilor, subțiri, mobile, este luată într-o crestătură. Pe suprafața plantară a zonei, pielea este grosieră și grosieră.
Țesutul subcutanat în regiunile laterale ale regiunii este slab exprimat, pe suprafața plantară grosimea sa crește brusc și atinge 0,8-1,2 cm în regiunea tuberculoasă calcaneală.
Fibra pe suprafața plantară a septurile conjunctive este penetrat, celulele între care sunt umplute cu țesut gras, formând astfel un fel de pernă, înmuiere șocuri atunci când mersul pe jos, de funcționare și sărituri.
În țesutul subcutanat din partea mediană din artera tibială posterioară la diferite niveluri penetrează, trecând prin fascia fasciei și retinaculum mm. flexorum, gg. calcanei și 1-3 ani. malleolares mediază, iar din lateral - gg. calcanei și dl. malleolares laterales, care sunt ramurile finale ale unui. regopea. Ramurile de călcâi sunt îndreptate în jos, se anastomizează unul cu celălalt și cu ramuri care vin de la o parte a tălpii de la a. plantaris lateralis și se formează în jurul colinei rețelei arteriale calcaneus - rete calcaneum. Rr. malleolares mediază pe suprafața anastomozei malleole mediale cu ramificații a. malleolaris anterior medialis din artera tibială anterioară și formează rete malleolare mediate. Pe suprafața gleznei laterale, g. malleolares laterales anastomoză cu ramuri ale perforanilor de la. regopea, cu a. mal-leolaris anterior lateralis de la a. tibialis anterior și forma rete malleolare laterrale.
Fig. 176. Aspectul și orientarea piciorului:
1 - hallux; 2 - digiti I-V; 39 - digitus minimus; 4, 28 - metatars; 5, 33, 39 - arcus venosus dorsalis pedis; 6, 42 - m. extensor digitorum brevis; 7, 32 - tarsul; 8 - tendo m. extensoris digitorum longi; 9, 21, 41 - malleolus lateralis; 10, 19, 35 - malleolus medialis; 11, 34 - v. saphena magna; 12 - tendo m. tibialis anterioris; 13 - dorsum pedis; 14 - tendo m. extensoris hallucis longi; 15 - tendințe m. extensoris digitorum longi; 16 - margo medialis (tibial); 17 - facies dorsales; 18 - se estompează; 20 - m. triceps surae; 22, 37 - tendo calcaneus (Achillis); 23 - margo lateralis (fibularis); 24 - calx; 25,43 - m. abductor digiti minimi; 26 - planta; 27 plantaje de plante; 29 - sulcus plantaris medialis; 30 - m. abductor halucina; 31-sulcus plantaris lateralis; 36 - tendo m. tibialis posterioris; 38 - tendințe mm. peroneorum; 40 - facies laterales digitorum.
Vasele subcutanate care însoțesc arterele curg în venele situate sub fascia fasciei. Vene care rulează independent cad din partea mediană din față și deasupra malleolului medial în v. saphena magna. Din partea laterală, plutind glezna laterală de jos și în spate și fiind o continuare a părții laterale a arcului venosus dorsalis pedis, trece v. saphena parva, în care fluxul venei curge și care anastomă cu v. saphena magna.
Pielea gleznei mediane este inervată de ramurile terminale ale n. saphenus, pielea părții mediane a călcâiului este rr. calcanei mediază, plecând de la n. tibialis și arterele de însoțire cu același nume. Rr. calcanei laterales - ramurile cutanate la glezna laterală, la tendonul lui Ahile și la partea exterioară a călcâiului apar de la n. suralis. Acesta din urmă coboară din piciorul inferior, împreună cu v. saphena parva se învârte în jurul spatelui, iar apoi de sub glezna laterală și sub numele n cu utaneus dorsalis lateralis trece în spatele piciorului. Uneori aici pot exista două nervi, care sunt extensii ale n. cutaneus surae lateralis și cutaneus surae medialis.
Fig. 177. Vasele subcutanate și nervii din regiunea calcaneală.
Continuând în regiunea călcâiului tibiei, fascia din zona dintre malleolusul medial și calcaneus devine mai densă, dobândește caracterul aponeurotic și se numește retractorul mușchilor flexori. Din retinaculum mm. flexorum la frunza fasciei profunde, situat pe spatele malleolusului median și calcaneus, septa fibroasă groasă se extinde. Ca rezultat, între oase și retinaculum mm. flexorum, se formează trei canale osoase fibroase separate pentru tendoanele musculare și un canal pentru mănunchiul vascular tibial. Aceste patru canale formează împreună un canal al gleznei.
În față și medial, în apropierea directă a suprafeței mediană posterioară a malleolului medial, în canalul anterior osteo-fibros, înconjurat de vaginul synovialis tendinis m. tibialis posterioris este tendonul musculaturii tibiale posterioare. În spatele și lateral la acesta în mijlocul canalului osteo-fibros în vaginul tendinis m. flexoris digitorum longi trece prin tendonul flexorului lung al degetelor. Și mai mult posterior și lateral în canalul posterior osteo-fibros înconjurat de vaginul synovialis tendinis m. flexoris hallucis longi este tendonul de flexor lung al degetului mare. Capacele sinoviale ale ultimilor doi mușchi penetrează mult pe talpă.
Fig. 178. Mușchii, vasele și nervii din regiunea calcaneală.
Linia vasculară, inclusiv a. și w. tibiales posteriores și n. tibial, este inclus în vaginul fibros. Acesta este situat între mijloc și canalele din spate os fibros și este posterior la tendonul flexorului lung al degetelor cu vaginul ei sinovial si medial musculare (superficiale) tendon flexor halucelui longus (de asemenea, cu teacă), care se află sub vasele și nervul. In interiorul canalului osos bundle neurovasculare fibros este înconjurat de un alt înveliș fibros comun, și fiecare dintre componentele sale, în plus, are propriul vagin fibros. Relația dintre elementele menționate ale pachetului neurovascular pot fi diferite: mai nervului tibial (sau sucursale) situate lateral spre posterior vaselor de sange tibiale, dar se poate afla in fata (13,5%) și posterior (30%) dintre acestea. Sub retinaculum mm. tendonii fiexorum ai mușchilor, vaselor și nervului sunt direcționați în jos și înainte și sub m. abductor halucis penetrează talpa. Nivelul de diviziune a. tibialis posterior pe aa. plantares medialis și lateralis sunt adesea situate sub marginea superioară a m. halucelui abductor sau marginea laterală a acestui, cel puțin deasupra lui și sub vârful maleola medială și foarte rar la sau peste partea de sus a maleola medial. Diviziunea nr. tibialis pe pp. plantares medial lateralis și poate avea loc peste nivelul localizat in spatele maleola medială, la un nivel situat lateral pe marginea superioară a m. abductor halucina. În acest caz, nervul se împarte în apropierea nivelului diviziei a. tibialis posterior (60%), la un nivel cu acesta (29%) sau (11%) distal față de acest nivel. În cursul vaselor tibiale, ale nervilor și tendoanele musculare care se extind în canalele maleolare, fibre tibia comunică cu spațiile celulare ale piciorului.
Fig. 179. Muschii adânci, vasele și nervii din regiunea calcaneală.
În partea laterală a regiunii, fascia densificată sub formă de suporți superiori și inferiori ai mușchilor peroneali este retinaculum mm. peroneorum superius și inferius, tensionate între maleola laterală și calcaneu, formează un canal fibrotic-os de tendon pentru mușchii lungi și scurte peroneal. La nivelul retinaculului mm. peroneorum inferius pinten fascial este atașat la peronealis trochlea, canalul este împărțit în două ramuri, dintre care este situată în partea superioară a tendonului m. peroneus brevis, în partea inferioară - peroneus longus. În partea superioară a regiunii, tendonul musculaturii fibulare lungi este lateral față de tendonul mușchiului fibular scurt. Din vârfurile maleolei laterale, tendonul mușchiului lung fibulei se duce în jos, situată oarecum posterior în raport cu tendonul brevis peroneus și în cele din urmă scade sub ea. Tendoanele ambelor mușchi peroneali au mai întâi vaginul sinovial comun vaginal synovialis mm. peroneorum communis, care este de asemenea împărțită în două părți, acoperind fiecare tendon separat. Vaginul sinovial al mușchilor fibrali lungi penetrează piciorul.
Spatele zonei este ocupat de tendo calcaneus (Achillis), aparținând mușchiului triceps al piciorului inferior și a mușchiului plantar. La un loc de atașare a unui tendon la osul tocului există o pungă constantă - bursa tendinis calcanei (Achillis). Tendonul este acoperit cu o carcasă dublă, exterioară și adâncă. Carcasa exterioară este formată din spate și din lateral de o fascie superficială a piciorului inferior și în față de o foaie fascială profundă care acoperă mușchii adânci ai regiunii posterioare a piciorului inferior. Ambele foi pe părțile laterale ale tendonului sunt conectate. Cazul adânc este atașat direct de tendon și este un fascicul celular (Lang). În fața tendonului lui Ahile, între cele două cazuri este un strat de țesut gras, limitat, în afară de fascia, de suprafața posterioară a tibiei și a capsulei gleznei. Din partea de jos, țesutul celular fascial este limitat de osul călcâiului și pătrunde peste m. triceps surae.