Marea Britanie în trecutul recent era o superputere, un imperiu mondial colosal. La sfârșitul secolului al XIX-lea, lira sterlină era cea mai puternică monedă din lume, pretinzând că este singura monedă de rezervă. Deși, în prezent, Regatul Unit nu mai este o superputere, care cedează celor mai mari țări europene, de exemplu, cum ar fi Germania, în termeni de PIB, nu dorește să se grăbească să introducă moneda euro. pentru că este costisitor să se mențină independența, identitatea sa, un anumit grad de responsabilitate națională. Aplicarea monedei internaționale în țară este o concesie a părții suveranității naționale pe care britanicii o prețuiesc atât de mult. Deși euro poate aduce cu el anumite avantaje pentru țară, însă suveranitatea pentru Marea Britanie este mai importantă. Acesta este unul dintre motivele respingerii monedei euro.
Al doilea motiv este piețele financiare. În Europa, acestea sunt slab dezvoltate. Acest lucru poate fi văzut dintr-un exemplu simplu. Orice revizuiri financiare privind starea piețelor încep cu bursa din New York, apoi "NAZZAK", apoi Tokyo și Londra. Și abia apoi mergeți la Paris, Amsterdam, Frankfurt și alții.
Volumul cifrei de afaceri pe piețele europene este de zece, și poate chiar mai mult, din moment ce este inferior Londrei. Prin urmare, Londra este unul dintre cele mai mari centre financiare din lume. Se poate compara, cu excepția faptului că numai cu New York, pe care îl recunoaște, și Tokyo. În plus, serviciile financiare aduc Regatului Unit un venit destul de mare. Acesta este un factor esențial pentru a-și menține status quo-ul, nu pentru a-și deranja investitorii, care sunt deja obișnuiți cu lire sterline. În cazul trecerii la euro. Marea Britanie își poate pierde rolul, ca și centru financiar internațional recunoscut, pentru că va trebui să se dizolve printre ceilalți membri ai zonei euro.
La fel de importantă este și atitudinea negativă față de euro de către bancherii britanici. Ținând cont de experiența colegilor lor din țările din zona euro, ei au calculat că întregul proces de tranziție la această monedă va fi foarte scump - va costa aproape 20 de miliarde de euro. Costurile vor fi necesare pentru retehnologizarea echipamentelor, bancomatelor, electronicii, transferul tuturor conturilor în euro și multe alte proceduri inevitabile.
În plus, bancherii prezice devalorizare a banilor naționali, dacă se transformă în euro, și, în același timp, inflația inevitabilă.
Un rol important în respingerea monedei euro a fost jucat de așa-numitele cinci teste ale lui Brown, fostul ministru de finanțe al Marii Britanii. Aceste cinci întrebări referitoare la beneficiile aderării Regatului Unit la zona euro, la moneda europeană, pentru care a fost primit doar un răspuns pozitiv, este că euro va stimula sectorul serviciilor financiare britanice, va stimula dezvoltarea sa. Celelalte patru se referă la compatibilitatea ciclului de afaceri și structura economiei Regatului Unit și a zonei euro; că țara are suficientă flexibilitate pentru a face față problemelor care ar putea apărea; crearea unor condiții mai favorabile pentru companiile care participă la investiții pe termen lung în economia Marii Britanii; dacă intrarea în zona euro va accelera și va spori creșterea economică și creșterea ocupării forței de muncă - la aceste întrebări sa răspuns negativ.