Comisia Europeană propune cinci activități principale care ar trebui să fie ghidate de statele europene: ocuparea forței de muncă; cercetare și inovare; schimbările climatice și energia; educație; lupta împotriva sărăciei.
Ce explică adoptarea noii strategii?
În ultimii 2 ani, Europa și întreaga lume s-au confruntat cu o criză economică severă de la Marea Depresiune. Ca urmare, Europa a făcut un pas înapoi din punct de vedere economic și în dezvoltarea generală a UE. Șomajul ridicat, creșterea economică lentă, creșterea nivelului datoriei externe - astfel de probleme sunt evidențiate de UE în prezent. În ciuda faptului că situația economică începe să se îmbunătățească, este încă instabilă. Toate acestea au loc în contextul participării Europei la soluționarea provocărilor globale pe termen lung: globalizarea, lipsa resurselor naturale, schimbările climatice, îmbătrânirea națiunii.
Care sunt obiectivele Europei?
- Creștere rezonabilă. dezvoltarea economică bazată pe cunoaștere și inovare.
- Creștere constantă. crearea unei economii bazate pe utilizarea eficientă a resurselor, a ecologiei și a concurenței.
- Trebuie angajată 75% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.
- 3% din PIB-ul UE ar trebui să fie investite în cercetare și dezvoltare.
- Realizarea obiectivelor politicii și politicii energetice privind schimbările climatice (inclusiv reducerea cu 30% a poluării mediului).
- Proporția elevilor care abandonează școala nu trebuie să depășească 10%. Cel puțin 40% dintre tineri trebuie să aibă studii superioare.
- Reducerea numărului de persoane care riscă să scadă sub limita sărăciei cu 20 de milioane.
- „O Uniune a inovării“ pentru a îmbunătăți condițiile și oportunitățile de finanțare a cercetării și inovării, pentru a se asigura că ideile inovatoare vor fi utilizate în produsele și serviciile care vor promova creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.
- "Mișcarea Tinerilor" pentru a consolida eficacitatea sistemelor educaționale și pentru a promova implicarea tinerilor pe piața forței de muncă.
- "Planul de dezvoltare digitală în Europa" pentru a accelera dezvoltarea pe scară largă a internetului de mare viteză și pentru a oferi oportunități de participare la spațiul comercial general digital pentru persoane fizice și juridice.
- "Politici industriale orientate spre globalizare" pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru întreprinderile mijlocii și mici, pentru a sprijini dezvoltarea unei baze industriale puternice și durabile pentru o globalizare extinsă.
- „Planul pentru dezvoltarea de noi abilități și creșterea numărului de locuri de muncă“ pentru a moderniza piețele forței de muncă, pentru a oferi oamenilor posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe și abilități pentru a spori oportunitățile de angajare, pentru a îmbunătăți echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața muncii, inclusiv mobilitatea forței de muncă.
1. abordarea sarcinilor tematice menționate mai sus, care combină prioritățile și obiectivele principale;
2. Asistența acordată statelor membre în elaborarea strategiilor lor de dezvoltare.
și a tuturor părților interesate și a societății civile în general, pentru a implica cât mai mult din forțele Europei în punerea în aplicare a strategiei cu putință.
1. Creșterea Razumny - o economie bazată pe cunoaștere și inovare.
Direcții prioritare de activitate:
Sarcina acestei direcții este de a redirecționa cercetarea, dezvoltarea și inovarea la problemele majore de astăzi ale societății, cum ar fi schimbările climatice, utilizarea adecvată a energiei și resurselor, problemele demografice și de sănătate.
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
- finaliza crearea Spatiului European de Cercetare și inovare, pentru a dezvolta un plan strategic pentru cercetare în domeniul conservării energiei, transporturilor, schimbările climatice, o utilizare adecvată a resurselor, sănătatea, îmbătrânirea, producția de produse ecologice, de gestionare a terenurilor, pentru a consolida cooperarea cu statele membre și regiunilor UE ;
- pentru a consolida și dezvolta în continuare instrumentele politice ale UE pentru a sprijini dezvoltarea și inovarea (fonduri structurale, pentru a sprijini fondurile de dezvoltare, un program-cadru pentru cercetare și dezvoltare), inclusiv o cooperare strânsă cu Banca Europeană de Investiții, simplificarea procedurilor administrative pentru obținerea de finanțare, în special pentru mediu și întreprinderile mici și stimularea inovației în domeniul mecanismelor legate de piața industriei cărbunelui.
- să promoveze parteneriatele științifice și să consolideze interacțiunea dintre educație, afaceri, cercetare și inovare, să sprijine societățile nou înființate în dezvoltarea de tehnologii inovatoare.
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- reforma sistemelor naționale și regionale de cercetare, dezvoltare și inovare, punerea în aplicare a programelor comune și intensificarea cooperării cu alte țări ale UE în materie de finanțare, garantarea difuzării tehnologiilor în întreaga UE;
- asigurarea unui sprijin suficient al absolvenților facultăților științifice, matematice și de inginerie, schimbarea curriculumului clasei școlare în conformitate cu principiile dezvoltării abilităților creative, inovațiilor și antreprenoriatului;
- punerea în practică a dezvoltării cunoștințelor științifice, folosind pârghii fiscale și alte instrumente financiare pentru a crește investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare.
Scopul acestei tendințe este de a crește atractivitatea internațională a învățământului superior european și îmbunătățirea calității educației și formării profesionale la toate nivelurile în UE, combinând excelența și echitatea, împreună cu ajutorul studenților și a posibilităților de predare de circulație în cadrul UE, pentru a îmbunătăți situația ocupării forței de muncă a tinerilor profesioniști.
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
- să pună în aplicare și să consolideze programele UE în domeniul libertății de circulație, al educației universitare, al cercetării și să le asocieze la programele și capacitățile naționale ale statelor membre;
- implementarea unui plan de modernizare a învățământului superior (curriculum, finanțare și management);
- să exploreze modalități de promovare a antreprenoriatului prin programe de mobilitate pentru tinerii profesioniști;
- Sprijinirea aprobării educației non-formale;
- să pună în aplicare principiile generale ale ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, stabilind principiile care contribuie la reducerea șomajului în rândul tinerilor.
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- garantarea unei investiții suficiente a sistemelor de educație și formare la toate nivelurile (de la preșcolar la mai mare);
- îmbunătățirea indicatorilor din educație în fiecare segment (preșcolar, primar, secundar, profesional și învățământ superior).
- creșterea deschiderii și accesibilității sistemelor educaționale prin crearea de standarde naționale de calificare;
- îmbunătățirea condițiilor de intrare a tinerilor pe piața muncii prin adoptarea de orientări, consultare, formare.
3. "Planul de dezvoltare a tehnologiilor digitale în Europa"
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
- să ofere un cadru legislativ stabil care să stimuleze fluxul de investiții într-o infrastructură de mediu deschisă și competitivă bazată pe servicii de Internet de mare viteză și servicii conexe internetului;
- să creeze și să dezvolte o linie eficientă de politică a UE în acest domeniu;
- să faciliteze utilizarea investițiilor în punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune;
- să creeze o piață digitală comună prin utilizarea serviciilor și a conținutului pe internet;
- diseminarea accesului la Internet în rândul cetățenilor UE.
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- să elaboreze strategii pentru dezvoltarea internetului de mare viteză, finanțări specifice, inclusiv fonduri structurale, în zone care nu sunt investite integral de investitori privați;
- să dezvolte o bază legislativă pentru coordonarea activității și reducerea costurilor de construire a unei rețele;
- să promoveze implementarea și utilizarea serviciilor moderne de rețea (e-guvernare, asistență medicală "on-line", "smart house").
Creșterea constantă este promovarea ideii utilizării mai eficiente a resurselor naturale, îmbunătățirea situației ecologice și a competitivității în economie.
Direcții prioritare de activitate:
1. "Utilizarea adecvată a resurselor în Europa"
Scopul acestei linii de acțiune este de a sprijini mișcarea către utilizarea eficientă a resurselor și a unei economii cu emisii reduse de carbon, care utilizează eficient toate resursele posibile. Este necesară separarea creșterii economice de utilizarea resurselor și a economiei, pentru a susține ideea conservării energiei.
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
- să mobilizeze pârghia financiară a UE ca parte integrantă a politicii de investiții care combină UE, fondurile publice publice și private;
- îmbunătățirea principiilor de bază ale instrumentelor de tranzacționare a titlurilor de piață, impozite și taxe în domeniul energiei, asistență guvernamentală);
-să facă propuneri de reducere a utilizării carbonului în sectorul transporturilor în sprijinul creșterii concurenței în acest domeniu;
- să accelereze punerea în aplicare a proiectelor strategice pentru a aborda principalele probleme ale UE;
- să finalizeze construcția unei piețe unice a energiei și să pună în aplicare un plan strategic pentru utilizarea resurselor energetice, care se bazează pe ideea utilizării energiei regenerabile.
- să inițieze reînnoirea rețelelor europene, inclusiv a rețelei transeuropene de energie, și să sprijine proiectele de infrastructură din regiunile baltice, balcanice, mediteraneene și eurasiatice;
- să aprobe și să pună în aplicare un plan revizuit pentru utilizarea adecvată a energiei și să pună în aplicare un program pentru utilizarea adecvată a resurselor;
- pentru a identifica principalele domenii de activitate în domeniul schimbărilor structurale și tehnologice necesare pentru realizarea până în 2050 a unei economii ecologice cu emisii reduse de carbon care să utilizeze în mod adecvat resursele.
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- pas cu pas pentru a reduce utilizarea substanțelor nocive în mediul înconjurător prin reducerea subvențiilor la producția dăunătoare;
- să utilizeze instrumente de piață, cum ar fi reduceri de impozite și achiziții publice, pentru a adapta metodele de producție și de consum;
- Dezvoltarea unei infrastructuri rezonabile și inovatoare de transport și energie;
- Asigurarea implementării coordonate a proiectelor de schimbare a infrastructurii;
2. "Politica industrială orientată spre globalizare"
Comisia Europeană intenționează să colaboreze cu părțile interesate (de afaceri, sindicate, instituții și organizații științifice care protejează drepturile consumatorilor) să dezvolte principiile generale ale unei politici industriale moderne, pentru a sprijini antreprenorii, pentru a ghida și sprijini industria de a transfera cu succes presupusele probleme și schimbări.
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
- dezvoltarea unei politici industriale care va crea condiții favorabile pentru menținerea și dezvoltarea unei baze industriale puternice, competitive și diverse în Europa;
- să elaboreze măsuri orizontale care să sprijine politica industrială (reglementări rezonabile, abordări moderne în domeniul achizițiilor publice, norme privind concurența și standardizare);
- îmbunătățirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;
- să sprijine internaționalizarea întreprinderilor mijlocii și mici;
- să sprijine utilizarea metodelor tehnologice și de producție care reduc nivelul consumului de energie;
- pentru a consolida concurența în sectorul turismului din economia UE;
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- îmbunătățirea mediului de afaceri;
- să slăbească presiunea administrativă asupra companiilor, să îmbunătățească calitatea legislației pentru companii;
- să colaboreze cu părțile interesate din diferite sectoare (întreprinderi, sindicate, organizații științifice, organizații de protecție a consumatorilor).
Direcții prioritare de activitate:
1. Plan pentru dezvoltarea de noi abilități și creșterea numărului de locuri de muncă "
Scopul acestei direcții este de a crea condițiile necesare pentru îmbunătățirea pieței forței de muncă pentru a crește ocuparea forței de muncă și a asigura stabilitatea societății. Oferirea europenilor noile caracteristici cu ajutorul de care au primit noi cunoștințe și competențe, UE vizează forța de muncă viitoare să se adapteze la condițiile schimbătoare de pe piața forței de muncă, ceea ce va conduce la o scădere a șomajului și creșterea productivității angajatului.
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
-Crearea unei piețe a muncii bazată pe flexibilitate într-o economie și siguranță dinamică în același timp pentru lucrători;
-crearea și adaptarea legislației, care va corespunde principiilor reglementării inteligente, inclusiv instrumentele de drept al muncii (timpul de lucru, timpul de odihnă, numirea, livra informații către angajați), precum și noi riscuri emergente de accidentare și rănire la locul de muncă;
- să dea un impuls puternic soluționării problemelor de cooperare în domeniul educației și formării, inclusiv a tuturor părților interesate în discutarea acestor aspecte;
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- să introducă modalități naționale de realizare a flexibilității și a securității pe piața forței de muncă;
- să revizuiască și să monitorizeze în mod regulat eficacitatea sistemelor fiscale și preferențiale;
-să sprijine noi forme de muncă și echilibrul zilnic, să urmărească o politică activă privind îmbătrânirea națiunii și să sporească egalitatea de gen;
-dau un impuls puternic dezvoltării și punerii în aplicare a Deciziei-cadru europene privind calificările, prin stabilirea de standarde naționale pentru calificările angajaților;
2. "Politica europeană împotriva sărăciei"
La nivelul UE, Comisia Europeană va lucra în următoarele domenii:
- să creeze o bază pentru cooperare, schimb de experiență și rezultate în domeniul combaterii sărăciei, precum și să întreprindă acțiuni concrete în sprijinul persoanelor aflate în primejdie;
La nivel național, statele membre ale UE vor lucra în următoarele domenii:
- identificarea și punerea în aplicare a măsurilor referitoare la anumite grupuri de persoane (familia monoparentă, femeile în vârstă, minoritățile, persoanele cu handicap);
Care ar trebui să fie piața internă a UE în secolul XXI?
UE consideră piața internă a secolului XXI ca fiind mai puternică, mai largă și mai profundă, necesară pentru creșterea economică și dezvoltarea pieței forței de muncă. În prezent, vom vedea oboseala și frustrare în ideile de integrare și piața internă, precum și tendința actuală de naționalizare a economiilor UE. Doar vigilența Comisiei Europene și simțul responsabilității care a apărut în statele membre ale UE au contribuit la prevenirea dezintegrării, care ar fi putut să apară în timpul crizei. Dar acum se apropie momentul de recuperare a crizelor, când este necesar să se reunească cu ajutorul programelor menționate mai sus.
Oamenii de afaceri și cetățenii UE obișnuiți în fiecare zi, se confruntă cu probleme de activități transfrontaliere, deși pe hârtie existența nimeni nu a abrogat piața internă. Uneori, există situații în care trebuie să se ocupe de 27 de sisteme juridice diferite pentru o singură tranzacție, aceasta indică lipsa de competitivitate a întreprinderilor din UE, în comparație cu China, Japonia și Statele Unite, care obține toate caracteristicile pieței sale interne.
Piața internă a UE a fost creată cu mult mai devreme decât apariția internetului și a altor tehnologii informaționale și a fost principalul motor al Uniunii Europene. Introducerea de servicii noi din punct de vedere tehnologic prezintă oportunități deosebite pentru dezvoltarea pieței interne. Introducerea de noi servicii tehnologic prezintă mari oportunități pentru dezvoltarea pieței interne, dar utilizarea efectivă a unor astfel de servicii pot fi depășite doar după tendințele de dezintegrare în politicile statelor membre.