Porcul avea trei porci. Au mâncat pește sărat, iar setea a început să-i chinuiască. Porcul se duse spre apă și numai să umple găleata, pe măsură ce lupul sări pe coasa ei.
"Porc, te voi mânca!" A spus lupul.
- Ce am eu? - porcul a fost surprins, - la mine laturi rigide. Ai milă de dinții tăi, lasă-mă. Am trei porci, cum ar fi perele coapte. Îți dau unul dintre ele.
"Acesta este lucrul, îmi place", spune lupul. - Și care este numele lor?
- Sunați-le astfel: una - târziu, cealaltă - puternică și a treia - încălzire.
- Bine, spuse lupul și dă drumul porcului.
Porcul a venit acasă, a udat porcii, a încuiat ușa și sa culcat în căldură cu purceii. Apoi, din spatele ușii, se auzi vocea unui lup:
"E prea târziu, nu mă voi uita la tine!" Răspunde porcul.
- Hei, e greu! Lupt lupul.
"Ușa mea este încuiată," răspunde porcul.
- Hei, căldură! Lupt lupul.
"Este cald pentru mine cu porcii pe așternutul moale", răspunde porcul.
Din mânie, lupul și-a pierdut simțurile și a căzut, ca și cum ar fi murit. Cioara a zburat și a început să-l vadă pe lup. A venit la el însuși, a rânjit și a prins o cioară.
- Vai de tine, cioară, spuse lupul. "Îți voi lua toată mânia pe tine!"
- Fă ce vrei tu, răspunse cioara. "Dacă vrei, mă vei mânca, dacă vrei, aruncă-o în apă". Citesc un lucru: nu atarna un fir de fasole in jurul gatului meu si nu ma arunca de pe stanca!
"E bine că mi-ai spus de ce ți-e frică!" - lupul a fost încântat.
El a atârnat un fascicul de fasole în jurul gâtului unui barbar și la aruncat de pe stâncă. Corbul a coborât și sa așezat pe ramura unui copac înalt. Cioara fură fasolea și țipă:
"Carr, lup!" Carr, pentru ca tu să spargi!
Lupul celei de-a doua înșelări nu a putut să-l suporte, a izbucnit din mânia lui de partea lui și a murit.