Browserul dvs. nu acceptă cadre inline sau nu este configurat să le afișeze.
TEMATICĂ SPECIALĂ
dedicat X Novosibirsk Crăciun lecturi educaționale
Cu privire la limba rusă modernă și cultura de vorbire
Într-adevăr, așa este. Numeroși filologi, istorici, filozofi, scriitori ai trecutului au scris despre acest lucru, iar oamenii de știință ruși și străini moderni scriu. Mai ales o mulțime de discuții despre acest lucru și scrie acum, atunci când știința lingvistică a apelat la om ca purtător al unei anumite culturi și a unei anumite limbi. Antropocentrism ca oamenii de știință numesc, iar proprietatea corespunzătoare a limbajului uman, precum și principiul studiilor sale în domeniul lingvisticii, de la sfârșitul anilor '90 ai secolului trecut a devenit o prioritate de top în cercetarea diferitelor limbi etnice. Un proeminent om de știință rus și polonez Ivan Baudouin de Courtenay chiar la începutul secolului al XX-lea a proclamat acest principiu ca învățarea limbii principale și, cel mai important, în educația unui germene. El a susținut că problema învățării limbilor străine în școli și educație a generației tinere de „valoare reală“ nu este o limbă în abstracție de persoana, ci numai „persoană ca purtător al gândirii lingvistice.“ Cum sună cu adevărat pentru timpul nostru!
De ce limba etnică este un sistem de semne "cea mai mare valoare a poporului"? Limba ca sistem de semne nu există de la sine și pentru sine, ea există pentru noi, vorbitorii ei, și „noi“ - în mintea noastră, sau, cum se scrie mari lingviști din trecut, în sufletul nostru. Este psihic prin natura sa, dar se manifestă în comunicarea vocală fiziologic - prin activitatea aparatului de vorbire și fizic - cu ajutorul sunetelor (în vorbire orală) și a scrisorilor (în discursul scris). Sufletul, spiritul, spiritualitatea sunt cuvintele unui Korneslov. Și în celebra linie Pushkin "există un spirit rusesc, unde Rusul miroase" motivul spiritului rusesc include motivul limbii ruse și discursul rusesc. Limba este cea mai importantă componentă a poporului, a națiunii.
Limbajul este inseparabil de cultura oamenilor. Limba etnică este sufletul națiunii în simțurile și cele figurate: locul său de existență - în minte, ea există „în noi“, ca abilitatea, și cum cunoștințe: știm limba, știm cum să-l folosească, și exprimă spiritul poporului, el sa concentrat lucrarea sa, limba sa păstrează memoria istorică a poporului (despre obiceiurile, tradițiile, economia, cultura, evenimente istorice etc.), își păstrează memoria propriei sale origini. Pe de altă parte, limba în sine este parte a culturii, este cea mai importantă componentă a acesteia. Nivelul de dezvoltare a culturii determină gradul de dezvoltare a limbii, bogăția mijloacelor sale expresive, figurative și vizuale.
Fiind într-o altă țară din Europa sau America, poporul rus nu se disting prin îmbrăcămintea lor, de mers, comportamentul oamenilor din jurul lui, reprezentanții acestei țări, atâta timp cât el nu vorbește (eu nu spun situația frumoasă competențe în limba rusă ale altor persoane, adică, (adică bilingvism). În limbaj, o persoană este identificată ca aparținând unei anumite comunități naționale și culturale. Eu însumi trebuia să vizitez astfel de situații când lucram în străinătate. De exemplu, în China sunteți imediat observați la universitate, pe stradă, într-un magazin, și acest lucru este natural, deoarece diferențele externe dintre chinezi și ruși sunt semnificative. Dar în Germania, nimeni nu vă acordă atenție în locuri publice. De îndată ce vorbiți (și nu am vorbit bine limba germană), deveniți obiectul atenției celorlalți, în special în orașele mici din Germania. Prin limbă, nu sunteți "al nostru", sunteți "un străin", deși această "înstrăinare" nu provoacă nici o atitudine negativă față de voi față de ceilalți.
Puteți distruge toate realizările civilizației, dar nu puteți distruge limba ca posesiune divină a poporului. Limba rămâne, în ciuda tuturor persecuțiilor, represalii îndreptate împotriva oamenilor care o vorbeau; limba este păstrată sub orice formă de guvernare, sub orice sistem politic. Numai cu moartea unui individ, limbajul său individual moare, însă limbajul poporului rămâne ca o întreagă comunitate culturală și istorică. Limbajul poate fi distrus numai simultan cu distrugerea oamenilor care gândesc, gândesc, vorbesc, creează într-o anumită limbă. Mi-am amintit acum aspectele remarcabile și semnificative ale conversației noastre cu cuvintele lui Anna Akhmatova:
"Dar noi vă vom păstra, discursul rus, un mare cuvânt rusesc".
Discursul rusesc în ele este asociat cu limba rusă națională, iar rusa cu marele popor rus.
Aceasta este o întrebare serioasă și, pentru un răspuns serios la aceasta, ar fi necesar să se efectueze un studiu sociolingvistic. Nu am efectua un astfel de studiu, astfel încât răspunsul meu se bazează doar pe impresiile mele personale, subiective de comunicare cu studenții cu care am lucrat înainte, și cu care lucrez acum, de la lectura operelor lor în timpul examenelor de admitere.
În această problemă se disting trei aspecte, în primul rând, cu comportamentul elevilor, adică cu cultura lor generală, și în al doilea rând, cu alfabetizarea care se referă la vorbirea scrisă și face parte din cultura cuvântului, iar în al treilea rând, cu cultura vorbire.
Cu privire la cultura generală a comportamentului.
Cu privire la cultura de vorbire a studenților.
Discursul Cultura - este vorbitor / scriitor astfel calitatea vorbirii, care îi oferă o realizare efectivă a obiectivului de comunicare, în conformitate cu regulile limbajului, etică, situațională și instalații estetice. Cultura de vorbire presupune alegerea de către vorbitor și scriitor a mijloacelor lingvistice cele mai potrivite pentru această situație de vorbire specifică. Cuvântul poate ridica pe om și insultă, și vocabularul rus, frazeologia, sintaxa are un arsenal bogat de unități, cu o valoare estimată, importantă pentru cultura de vorbire - este că fiecare cuvânt, fiecare frază a fost utilizat în conformitate cu situația de comunicare și nu depășește limitele a ceea ce este permis.
- Cum vă simțiți în legătură cu jargonul "internet" modern, bazat pe o distorsiune deliberată a ortografiei ("urs", "prev" etc.)? Este folosit de mii de utilizatori. Ce este acesta - un joc de limbă inofensiv sau distrugerea latentă a fundațiilor lingvistice?
Și voi adăuga la ceea ce sa spus: ca o bunică care are un nepot de șaisprezece ani, văd că, pe măsură ce adolescența crește, interesele se schimbă și o responsabilitate mai mare apare.
În trecut ani ne-am nepotul împreună odihnă în timpul verii, îmi face o deosebită plăcere să contactul direct cu el, am ascultat discuțiile sale interesante despre viata, despre atitudinea unor evenimente ale istoriei noastre, deși am nu este un student, am descoperit o mulțime de noi lumea lui. Din păcate, noi, adulții, nu avem timp să comunicăm cu copiii în saltul sălbatic al vieții noastre. Acum, dacă acordați mai multă atenție comunicării, beneficiul ar fi mare în educarea copiilor noștri. Adevăruri triviale spun, dar este așa. Și din nou, putem aminti conceptul educării elevilor prin limbajul / discursul lui Baudouin de Courtenay, despre care am vorbit la începutul interviului. Dacă o dezvoltați și o puneți în practică!
- Ce tendințe în dezvoltarea limbii ruse moderne (și vorbire) ți se par a fi cele mai alarmante, negative și care sunt cele mai încurajatoare și pozitive?
Nu pot accepta punctul de vedere al acelor lingviști, scriitori, jurnaliști care vorbesc despre ruinarea limbii ruse. Accentul este mutat de la vorbire la limbă. Limba nu poate fi răsfățată, deoarece nu permite interferența în "mecanismul" său. Este nevoie doar de ceea ce este util pentru exprimarea imaginii conceptuale în continuă evoluție a lumii, care în formă reflectată este prezentă în mintea vorbitorilor.
Bineînțeles, vocabularul se schimbă mai rapid și pe o scară mai largă. În perioada post-perestroika, și este la numai 15 de ani, vocabularul limbii ruse adăugat multe mii de cuvinte noi. Același vocabular calculator, rezervor imens (nu mă refer la jargonul de calculator care se referă la subcultura) - nu este îmbogățirea limbii dicționarului? straturi imense de noi cuvinte și expresii legate de domenii, cum ar fi economică și financiară, de uz casnic (numele de produse alimentare și băuturi, îmbrăcăminte și accesorii, aparate de uz casnic, articole de uz casnic și așa mai departe. D.), de îngrijire personală (numele obiectelor și a metodelor de îngrijire .... pentru fata, corp, cosmetice), etc, etc Multe cuvinte au revenit la fondul lexical activ al rezervelor pasive, în cazul în care acestea au fost „condus“ în perioada sovietică - este deosebit de bine-cunoscute cuvinte de teme religioase, o formațiune cuvânt și combinații de cuvinte ale Bisericii Ortodoxe Cultura Noe. În același timp a ieșit de utilizare activă a unei cantități foarte mare de cuvinte, de preferință Sovietisms care desemnează realitățile epocii sovietice. Acestea sunt toate aspectele pozitive ale dezvoltării limbajului.
Am vorbit deja despre unele aspecte negative ale culturii moderne a tineretului. La aceasta se poate adăuga o tendință pronunțată de împrumuturi externe, despre care se vorbește adesea pe paginile presei, și încălcarea regulilor de formare a cuvintelor atunci când se creează cuvinte noi și alte momente. Dar pe aceste sărbători nu vreau să vorbesc despre negativ, am spus deja atât de mult despre el. Sunt un optimist, deci cred în tineret. Este viitorul nostru și, prin urmare, păstrarea limbii noastre. Cred în imensul potențial intelectual al poporului rus. Toate inutil este o boala de timp, varsta, si ca orice boala (daca nu este cronica), este tratata. Dacă noi, adulții, nu inventăm medicamentul potrivit, atunci viața o va vindeca. Este foarte dificil să tratăm cultura noastră de vorbire. Nu există rețete. Chiar și Consiliul privind limba rusă, sub președintele Federației Ruse, înființat acum câțiva ani, nu a putut să elaboreze recomandări practice concrete pentru îmbunătățirea culturii discursului. Sprijinul financiar este necesar, permanent (nu de tip droppers) și generos, pentru educație, pentru publicarea dicționarelor bune, pentru bunele materiale didactice care ar putea fi combătute cu literatură surogat atât în conținut cât și în formă. Programul țintă deja existent "limba rusă" este chemat să rezolve aceste sarcini. Să sperăm.
- Ce dicționare din limba rusă, publicate recent, le-ați recomanda cititorilor noștri?
În ultimii 10-15 ani o mulțime de literatură care iese, și literalmente inundate torent de dicționare pe rafturile magazinelor noastre. Potrivit celebrului lingvist, unul dintre cele mai mari lexicografi moderne Derinikovicha Yury Apresyan, „o mare parte din cultura oricărui popor se realizează prin limbajul și limba în toată bogăția sa este fixată în primul rând în dicționar.“ Și în conformitate cu un alt lingvist bine-cunoscut Yuri N. Karaulov „dicționar este forma cea mai convenabilă de generalizare și de stabilire a cunoștințelor noastre nu numai despre limba.“ Este mulțumitor faptul că societatea rusă și-a dat seama în sfârșit importanța socială a dicționarelor. În vremurile sovietice, știința rusă a rămas foarte puțin în spatele țărilor europene în practica lexicografică. Acum, lexicografia ocupă o poziție de lider în filologia rusă. Ce pot să recomand?
Dicționarele mele istorice preferate, de exemplu, "Dicționarul limbii ruse din secolele XI-XVII" și dialectul. Deschizându-le, cufundat în elementul trecutului vieții naționale și viața oamenilor moderni, care încă mai păstrează o parte din tradițiile culturii ruse țărănești naționale, bogăția lexicală și frazeologice a limbii ruse.
Intervievat de preotul Dimitry Dolgushin