Materialele sunt nanostructurate. Termeni și definiții
Nanotehnologiile. Partea 4. Materiale nanostructurate. Termeni și definiții
OCS 01.040.07
07030
1 PREPARAT de către Institutul Federal de Cercetare pentru Standardizare și Certificare în Construcții de Mașini (FGUP VNIINMASH), în baza propriei sale traduceri autentice în limba rusă a documentului internațional menționat la paragraful 4
2 a fost introdus de Comitetul Tehnic de Standardizare al TC 441 "Nanotehnologii"
5 INTRODUCSE PENTRU PRIMUL TIMP
Necesitatea de a dezvolta acest standard este cauzată de dezvoltarea intensă a cunoștințelor științifice în domeniul nanotehnologiei și de apariția unor noi termeni legați de materialele nanostructurate.
Materialele nanostructurate au o nanostructură internă sau de suprafață. Nano-obiectele (obiectele materiale, dimensiunile liniare ale cărora sunt într-una, două sau trei dimensiuni sunt în nano-scală) pot fi nanostructurate.
Substanțele care conțin nanobiecte sau materiale nanostructurate nu sunt neapărat materiale nanostructurate.
În termenii standardi și definițiile a cinci tipuri de materiale nanostructurate sunt stabilite (Figura 1):
1) o pulbere nanostructurată;
2) materiale nanocompozite;
3) spumă solidă;
4) material nanoporos;
5) un sistem nanodispersat care curge.
Figura 1 - Tipuri de materiale nanostructurate
Figura 1 - Tipuri de materiale nanostructurate
În acest termen standard și definiții ale subspecii unor tipuri de materiale nanostructurate sunt stabilite.
Termenii și definițiile stabilite în prezentul standard nu pot să acopere toate speciile și subspecii existente în prezent ale materialelor nanostructurate. Termenii și definițiile pentru tipurile și subspecii suplimentare de materiale nanostructurate vor fi incluse în standard atunci când vor fi revizuite ulterior.
Nano-obiectele (sau agregatele sau aglomeratele lor) din nanopulberi și din sistemele lichide nanodispersate nu sunt localizate aleatoriu, ci formează o comandă (structură) cu rază scurtă de acțiune. În multe cazuri, interacțiunea dintre moleculele lichide (în special lichidele polarice) și nanoobiectele (sau agregatele sau aglomeratele lor) are loc pe suprafața lor într-un strat subțire limitat. Astfel, se formează o "nanostructură" în lichid și omogenitatea proprietăților schimbărilor lichide. Acest lucru poate fi detectat folosind măsurători fizice și chimice.
În cazul în care mediul lichid este doar de fundal, și relație specială între nano-obiectele conținute în acestea nu sunt disponibile, atunci o astfel de nanosuspension reprezentând o acumulare a multitudinii de nano-obiecte nu sunt nanostructurat materiale. Prin urmare, termenul de „nanosuspension“ desemnează o zonă intermediară între „material nanostructurat“ și „material constând din nano-obiecte“. Termenul „nanosuspension“ incluse în prezentul standard, ca și domeniul de aplicare a unor astfel de materiale este destul de vastă și terminologie coerentă pentru a descrie-le lipsește.
1 Domeniul de aplicare
Acest standard face parte din seria de standarde ISO / TC 80004 și stabilește termenii și definițiile conceptelor nanotehnologiei legate de materialele nanostructurate.
Acest standard nu se aplică materialelor cu proprietăți topografice sau compoziționale la scară nanometrică, deoarece acest lucru nu este suficient pentru a clasifica materialul ca nanostructurat.
Acest standard este destinat să asigure înțelegerea reciprocă între organizații și specialiștii individuali care își desfășoară activitatea în domeniul nanotehnologiei.
2 Termeni și definiții de bază
__________________________________________________________________________
UDC 53.04: 006.354 OKS 01.040.07
07030
Cuvinte cheie: nanotehnologie, material nanostructurat, nanoscale, nanoobject, nanofază, nanopore, nanopen, material nanocompozit, sistem nanodispersat
__________________________________________________________________________