Educația ca fenomen socio-cultural exercită două tipuri de funcții în societate:
Funcția de reproducere vizează reproducerea culturii, a experienței sociale și a modurilor de activitate în noile generații de oameni.
Funcția de dezvoltare vizează dezvoltarea atât a personalității persoanei, cât și a societății în ansamblu.
În practică, aceste funcții sunt întotdeauna interdependente:
Educația este una dintre modalitățile de a intra într-o persoană în lumea culturii. În procesul de formare a unei persoane care posedă cunoștințe științifice, realizările de artă, norme morale, experiența profesională și alte valori spirituale și culturale. Tânăra generație are o atitudine responsabilă față de asimilarea, conservarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național și universal.
Valoarea de stat a educației constă în faptul că potențialul moral, intelectual, economic și cultural al fiecărui stat depinde în mod direct de starea sferei educaționale și de posibilitățile de dezvoltare progresivă a acesteia.
Valoarea socială a educației nu coincide întotdeauna cu statul. De cele mai multe ori, statul proclamă doar priorități educaționale, în timp ce societatea este forțată să-l împingă pentru a-și îndeplini promisiunile sau a schimba prioritățile.
29. Abordarea activității în educație.
Abordarea de activitate este un proces de activitate umană care vizează formarea conștiinței sale și a personalității sale ca întreg.
În condițiile abordării activității, o persoană, personalitatea, acționează ca un principiu creativ activ. Interacționând cu lumea, o persoană învață să se construiască. Prin intermediul activității și a procesului de activitate, omul devine el însuși, are loc auto-dezvoltarea și auto-actualizarea personalității sale.
Abordarea activității în educație (în predare și educație) nu este deloc un set de tehnologii educaționale sau metode metodice. Acesta este un fel de filozofie a educației, aceasta este baza metodologică pe care sunt construite diferite sisteme de educație și educare.
Procesul de educație este întotdeauna pregătirea activităților, de exemplu, comunicarea practică. Psihologia învață că actul de activitate are întotdeauna un scop conștient, are o condiție motivantă, adică are o anumită structură psihologică.
Activitățile de formare în sensul educațional - înseamnă a face învățătura motivată, învață copilul să se stabilească în mod independent, un obiectiv și pentru a găsi modalități, inclusiv mijloacele de a realiza aceasta, pentru a ajuta la forma copil la controlul și abilitățile de auto-control, evaluare și autoevaluare.
Abordarea de activitate implică deschiderea întregului spectru de oportunități pentru copil și crearea unei instalații pentru a face o alegere liberă, dar responsabilă a uneia sau a alteia posibilități.
Principiile de abordare a activității în procesul educațional sunt realizate efectiv prin intermediul jocului tehnologic educațional educațional și de afaceri.
Scopul acestei dezvoltări este creșterea competenței cadrelor didactice în domeniul organizării abordării activității procesului educațional. Pentru aceasta, este necesar să se studieze principiile abordării activității în educație.
Produs din activitățile de jocuri educative și de afaceri va fi proiectul „abordarea activității în educație. - procesul de activități studențești, având ca scop formarea personalității sale în ansamblu“
activități de formare inutile, cum ar fi de proiect, de grup, cognitiv, informații, în mod colectiv-distribuite - explorează nivelul de înțelegere și de pregătire a profesorului în abordarea activității în organizarea procesului de învățământ.
Următoarele activități sunt implementate în acest proces:
- cognitiv; - informații; - grup; - cercetare;