"În sensul numelui nostru, strămoșii au pus esența misiunii noastre pe Pământ, adică programul care este cuprins în însăși conceptul de nume - ei sunt eu." - Înțelepciunea
Nu cu mult timp în urmă, o rudă îndepărtată ma apropiat de o cerere de a mă ajuta să înțeleg situația: două familii au hotărât să-și botezeze fiii cu numele Igor, Oleg și Vadim.
Părinții acestor copii au mers la biserică pentru a afla ce este necesar și a revenit la marea exasperarea: tatăl a spus că copiii nume păgâne care trebuie să fie schimbat la „normal“, care este creștin. tații tineri nu sunt îndeplinite, dar dezamăgit și surprins de faptul că numele rusești nu au fost îndeplinite de unele canoane ale Bisericii Ortodoxe Ruse (care a fost apoi considerat Biserica Rusă). A trebuit să explic că ROC este o biserică evreiască pentru sclavii ruși, iar creștinismul este departe de adevăratele învățături ale lui Hristos. La fel ca majoritatea contemporanilor noștri, acești tipi nu au putut înțelege prea mult diferența de lucruri atât de simple.
Cred că va fi necesar să reamintim "Îmbrăcămintea", lucrarea nemuritorului N.V. Gogol, care se ocupă de procedura de "achiziție" a unui nume în momente nu atât de îndepărtate, dar sub ochii buni ai unei biserici străine.
"Femeii de maternitate li sa oferit o alegere din oricare dintre cele trei pe care vrea să le aleagă: Mokkia, Sosia sau să numească un copil în numele martirului Khozdazat. - Nu, gândi cel decedat. - Numele sunt toate astea. Pentru a o placa, a desfasurat calendarul intr-un alt loc; au ieșit din nou trei nume: Trifilia, Dula și Varahaas. - Aceasta este pedeapsa, spuse bătrîna, care sunt toate numele; Chiar nu am auzit de așa ceva. Să rămână Varadat sau Baruc, sau altfel Trifillus și Varahasius. " O altă pagină a fost transformată: Paskikahy și Vakhtisiy. - Ei bine, văd, spuse bătrîna, că, se pare, este destinul lui. Dacă este așa, să fie mai bine numit, ca și tatăl său. Tatăl a fost Akaky, așa că fiul să fie Akaky. "
Într-o carte remarcabilă a contemporane noastre Vadim S. Kazakova „Imenoslov“ răspunde la întrebarea din titlu: „Aproape nimeni nu este acum doriți să apelați numele copilului, cum ar fi Zaheu, Macrina, Uriel, african. Poporul nu le-a acceptat, în ciuda tuturor eforturilor bisericii. Numai nume "simple" au rămas în viața de zi cu zi. Dar asta înseamnă ei, depinde de noi să aflăm. Majoritatea părinților moderați îi cheamă pe copii fără minte, ghidat de proverb "chiar dacă operează apelul, nu-l puneți în sobă".
Cele mai multe (mai mult de 85%) dintre denumirile utilizate în prezent nu sunt slave. Acesta este un amestec bizar de pseudonime grecești, latine și israeliene, porecle, nume și fraze întregi. De exemplu, Benjamin este fiul mâinii drepte, Varvara este balabolka, Maria este amară. Exemplul cu Anastasia arată cât de ridicol este să alegi un nume după ureche. Anastasia în traducerea literală din greacă înseamnă "reînviat mort"!
Împreună cu numele și patronimul sunt obținute și combinații destul de bizare. Cum să traducem în limba rusă "Yakov Moiseevich Ivanov"? Este foarte simplu! Este acelasi "Heeled-Out of the Water Yahweh-Gifted". Și ce este Liya Trofimovna Efremova? Da, este "Proplusul umplut-umplut"! De ce nu numiți copilul un frumos nume slav: Bozena, Zlata, Milena, Vyacheslav sau Svyatoslav? Nu, este necesar să numiți Chromotazhka (Claudia), Tyulen (Foka) sau Piatka (Yakov).
Desigur, nu toată lumea poate ca numele date în „Imenoslove“ (mulți, de exemplu, sunt jenat pentru a da fiicei sale Snezana sau Bozhenov, dar nu ezitați să apelați Agnes (miel) sau Barbara (vorbăreț), deci pentru comparație, voi aduce valorile unora dintre cele mai comune " adevărate "nume.
În ceea ce privește răspândirea punct de vedere geografic, numele slave sunt cele mai comune, în ordinea crescătoare în Polonia, Slovacia, Bulgaria, Republica Cehă și numai în Serbia observat superioritatea numelor de familie de către străină (60-65%).
De la sfârșitul anilor 80, în Rusia sa înregistrat o creștere constantă a numărului de nume slavice, ceea ce indică trezirea conștiinței de sine a poporului rus și dorința sa de a restabili comunicarea cu rădăcinile sale. De la sfârșitul anilor 1990 a apărut tendința de a obține un nume slavonic comun, în primii ani ai secolului XXI acest proces a dobândit un caracter de masă. Numele slavonei comunitare nu sunt primite numai de copii, ci și de părinții lor adulți, bunicii, ceea ce este un semn bun al recuperării națiunii. Această tendință crește în mod constant și oferă o bună speranță pentru renașterea Sfintei Rusii - Rosi.
Oricine poate descărca de pe site o listă a denumirilor antice rusești și semnificațiile lor (format de fișier PDF) prin acest link.