atmosfera calmă, am reușit să o analizez cu atenție. Părul argintiu și ochii purpurimi mi-au amintit de o zână de argint în camera de zi, au hotărât că ei erau cel mai probabil un frate și o soră. Aceleași forme ale feței, nasul roman, buzele subțiri, dar clar delimitate, au avut toate gusturile fascinante, dacă nu era aspectul absolut indiferent de ochi rece.
- Nu te apropia de mine. Mai degrabă aș muri decât să fiu jucătorul altcuiva.
- Numele meu este Marcus! Nu te teme, nu te voi atinge! Ai înțeles greșit Yaroslav, fată.
- Pleacă! Nu am nevoie de nimic de la tine, înțelegi! Nimic! Eu voi trăi fără tine. Și nu-ți face griji, nimeni nu va ști despre mine de la tine. La urma urmei, acum sunt unul dintre voi și nu vreau să experimentez.
Un zâmbet amar mi-a întors din nou fața. Sa uitat la el și a fost surprinsă să observe că lupii nu l-au atins, mai mult decât atât, să-l prindă, ca și cele mai recente gaguri din curte.
- Și lupii, dacă poți, ia-te cu tine. Nu mi-a plăcut deloc, nu m-au rupt în bucăți.
Se încruntă, privind în jur. M-am aplecat pe trunchiul copacului și m-am scufundat la sol fără nici o putere.
- Sunt atât de obosit și de foame.
- Dacă vrei, ia-mi sângele. Își întinse mâna. Am răsturnat involuntar, dar m-am forțat să mă liniștesc.
- Ne pare rău! Nu pot să accept, sângele tău. Nu pot să mușc pe nimeni decât pe Yaroslav, am încercat în public, dar e greu să mă gândesc la asta. Chiar și acum, suferind de foame, nu te pot trata ca o masă.
M-am hotărât să păstrez tăcerea despre Antonina.
- L-ai insalat! Acest lucru este normal! Ți-am spus că ești în eroare cu Yaroslav!
M-am uitat la el încrezător, frică să cred. Marcus se apropiase cu precauție și se așezase la câțiva metri distanță de mine.
- Și care este greșeala mea, Marcus?
- Știi, nu-mi place Yaroslav, nici măcar nu pot să-l suport. Ne-am confruntat în repetate rânduri cu frunțile. El este prea aspru, crud și imprevizibil. El a făcut prea mult, pentru care el va arde totdeauna în iad, cu toate acestea, ca noi toți. Nu vreau să suferiți! Deci acum sunt aici și spun toate astea. Nu voia să te pată cu sângele vărului său Raphael, care aproape că i-a rupt capul, că te îndrăznea să te atingă. Cred că a fost îngrozit că nu poți să stai cu el, că-l iubesti după sacrificarea sângeroasă pe care a asistat-o. Prin urmare, el nu a vrut să agraveze situația chiar mai mult, el a decis să se pună în ordine. A apărut în cameră la câteva minute după zborul tău, deghizat și curat. Apropo, chiar și puțin și ți-ar fi ucis gărzile de corp în timp ce te-ai gândit unde te-ai dus. Nimeni nu credea că te vei duce în pădure.
Tonul său vesel și binevoitor nu se potrivea exact cu ceea ce vorbea, dar nu glumea.
- Știi, cred că dacă nu te va găsi în viitorul apropiat, va începe să omoare pe cineva și să facă lucruri stupide. Și mi-e teamă că dacă ți s-ar întâmpla ceva rău, atunci lumea ar trebui să fie insuportabilă. El este prea puternic pentru a putea face față fără consecințe și probleme. Mi-e teamă, chiar și prințul nostru. Nu se va opri la nimic să te aducă înapoi.
Se uită la mine, apoi oftă cu ușurință.
- Judecând după bucuria de pe fața ta, simt că sfârșitul lumii se îndepărtează puțin. Și sunt foarte mulțumit de asta. Ține minte, fată, în tine e întreaga sa lume, toate sentimentele, emoțiile, temerile și bucuriile. Totul este conectat și închis în tine și cu tine. De acum înainte, el va trăi numai de dumneavoastră și în timp ce sunteți în viață.
Toate drepturile rezervate Booksonline.com.ua