2. Interacțiunea dintre oameni;
7. Toate schimbările sunt influențate de conștiința, voința și activitatea oamenilor;
Tabel. "Sistem AGIL" T. Parsons *
* Tabelul este compilat pe baza sursei [3, p. 50].
Odată cu dezvoltarea societății, ea trece prin diverse etape istorice. Condițiile existenței diferitelor societăți depind de factori istorici și naturali. Pentru cercetare, tipologia societăților este importantă. corelându-le cu anumite tipuri pe baza trăsăturilor esențiale și a caracteristicilor distinctive. Există mai multe astfel de tipologii.
Tipologia societăților lui K. Marx:
1. Primitiv - tip comunitar al societății;
Tipul comunist [2, p. 168].
Herbert Spencer, Emile Durkheim, Arnold Toynbee (... 2-a jumătate din XIX - începutul anului XX TTFS) propune divizarea societății în: tradiționale (militare) și industriale (industriale).
Societatea industrială este un tip de organizare socială, în cazul în care producția industrială - baza vieții economice, în cazul în care activitatea de producție se bazează, în principal, nu pe tradiție, și realizările științei, dominate de sistem economic rațional a comerțului liber și piața internă [2, . 170].
A. Bell, R. Aron, J. Furaste, J. Galbraith și alții (a doua jumătate a secolului XX) au propus divizarea societății în:
Cea mai recentă tipologie a societăților este cea mai des utilizată în sociologia modernă.
Societatea de tip industrial se caracterizează prin producția de mașini pe scară largă, o diviziune dezvoltată a sistemului de muncă cu o specializare puternică, producția în masă a bunurilor, orientată spre piață. O consecință a acestui fapt este dezvoltarea înaltă a mijloacelor de transport și comunicații, un grad înalt de mobilitate a populației și urbanizarea acesteia.
Societatea de tip post-industrial se caracterizează prin trecerea de la rolul principal al industriei la afirmarea științei ca instrument principal de producție. Există noi tipuri de producție industrială intensivă: industria radio electronică, biotehnologia, nanotehnologia etc. Rolul cunoștințelor crește brusc, ca urmare a căruia "cogniția" vine să înlocuiască proletariatul; lucrătorilor care sunt capabili să lucreze calitativ cu aplicarea cunoștințelor de informații tot mai complexe și mai diverse. Se implementează o aplicație largă de mijloace informatice, care devin o nouă sferă de producție. Sfera muncii la domiciliu, sfera serviciilor se extinde. Cunoștințele științifice devin nu numai cea mai importantă resursă a noilor tehnologii de vârf și a noii economii asociate acestora, ci și a celorlalte domenii ale activității umane, inclusiv apariția unor noi capacități de putere [2, p. 171].
Legile dezvoltării societății: