Moment empiric
Momentele empirice sunt echivalate cu momentele de distribuție alese, care sunt exprimate prin parametrii de distribuție. [1]
Deoarece calculul momentelor empirice dă o eroare mare pentru k mare, se propune aplicarea metodei estimate pentru estimările preliminare. [2]
Spre deosebire de momentele empirice teoretice sunt calculate din datele observaționale. [4]
Se poate arăta că momentele empirice inițiale și centrale sunt estimări consecvente ale momentelor teoretice inițiale și centrale ale aceleiași ordini, respectiv. Aceasta este baza metodei de momente propuse în 1894 de statisticianul englez K. [5]
Dar este foarte important să remarcăm că există momente empirice pentru un anumit agregat (acest lucru este prea evident, în continuare, această întrebare complexă va fi examinată în detaliu și aici este util să dați cel puțin un exemplu.
Este evident, desigur, că în acest caz, momentele empirice și funcțiile lor sunt variabile aleatoare, în timp ce momentele teoretice și funcțiile lor sunt constante fixe. [7]
Baza metodei constă în echivalarea momentele teoretice ale distribuției la punctele corespunzătoare din distribuțiile empirice de determinare a parametrilor din ecuațiile obținute, care sunt preparate prin numărul de parametri necunoscuți ai distribuției. În cazul distribuțiilor-un singur parametru (exponențială Rayleigh) egalează speranța matematică și doi parametric (, log-normală, distribuția normală gamma, o Weibull) - sau dispersie medie deviație standard. [8]
Dacă distribuția este determinată de doi parametri, atunci două puncte teoretice sunt egale cu două momente empirice corespunzătoare din aceeași ordine. [9]
Metoda de momente de estimare punctuală a parametrilor necunoscuți ai unei distribuții date constă în echivalarea momentelor teoretice cu momentele empirice corespunzătoare din aceeași ordine. [10]
Metoda de momente de estimare punctuală a parametrilor necunoscuți ai unei distribuții date constă în echivalarea momentelor teoretice cu momentele empirice corespunzătoare din aceeași ordine. [11]
Dacă distribuția este determinată de parametri, atunci două momente teoretice sunt asimilate cu două momente empirice corespunzătoare din aceeași ordine. [12]
Metoda de momente de estimare punctuală a parametrilor necunoscuți ai unei distribuții date constă în echivalarea momentelor teoretice cu momentele empirice corespunzătoare din aceeași ordine. [13]
Dacă distribuția este determinată de un parametru, atunci pentru ao găsi, echivalează un moment teoretic cu un moment empiric de aceeași ordine. [14]
Esența metodei este că momentele de distribuție, în funcție de parametrii necunoscuți, sunt echivalenți cu momente empirice. [15]
Pagini: 1 2