Pe baza acestor documente, subliniez următoarele definiții și obiective:
Principalele grupuri țintă de educație civică sunt:
- Elevii și studenții;
- profesori;
- Militari și angajați ai agențiilor de aplicare a legii;
- Angajații de stat și municipali;
- ONG activiști;
- Prizonieri și "grupuri de risc";
- Pensionari, oameni din "a treia vârstă".
În discursul său, consider educație civică și educație pentru elevi și studenți în cooperare cu alte grupuri și identifică următoarele domenii:
În structura poziției civice, se pot distinge trei componente principale: orientare cognitivă, motivantă și comportamentală.
Componentele poziției civile a adolescenților, a tineretului
Indicatori de formare a componentelor poziției civile a adolescenților, a tineretului
Cu ajutorul rezultatelor obținute
· Cunoașterea calităților civile ale individului și a cerințelor societății față de cetățean, semnificația personală a drepturilor și obligațiilor civile;
· Cunoașterea și sistemul de valori adecvate;
· Viziunea modalităților de auto-îmbunătățire civilă.
Istoria subiecților din Rusia „“ social „“ Bazele legislației ruse, «MHK,» Studii Religioase „componentele regionale ale subiectului“ Istoria Krasnoyarsk Territory «OPP,» Natura și Ecologie a teritoriului Krasnoyarsk „“ Literatura a teritoriului Krasnoyarsk“. Aceste subiecte sunt considerate în strânsă relație cu subiecții de la nivel federal.
· Motivația pentru participarea la activități sociale utile;
· Atitudinea pozitivă față de activitățile utile din punct de vedere social;
· Lupta pentru auto-exprimare civila.
Organizarea lucrărilor de decontare, muzee școlare, destinate dezvoltării abilităților creative ale studenților. Activități în formă creativă, discuții, jocuri de rol, competiții, KVN, chestionare.
Studierea stării de educație civică a elevilor a făcut posibilă identificarea unui număr de contradicții care rămân bariere în calea creării unui sistem de educare a unui cetățean rus. La aceste contradicții "tematice" se adaugă dificultăți de natură generală:
- Creșterea infracțiunilor în rândul adolescenților;
- Declinul accentuat al nivelului de educație, cultura generală a tineretului;
- Îmbunătățirea profilaxiei timpurii;
- Pragmatizarea învățământului general secundar;
- Reducerea reală a umanizării;
- Ignorarea ideii formării și dezvoltării tuturor forțelor esențiale ale persoanei umane ca bază a oricărei specializări;
- Dezintegrarea școlii ca instituție a educației și educației universale.
Democratizarea vieții sociale și politice afectează, de asemenea, natura educației civice a copiilor. Adulții și copiii nu au experiență de a trăi într-o democrație. Acest lucru trebuie să învețe din ambele generații.
Un alt grup de contradicții de educație civică este atribuit domeniului spiritual și ideologic al vieții publice. Dintre acestea, principalele contradicții apar între ideile umaniste ale societății rusești înnoitoare și ideologiile conservatorismului, pseudo-revoluționismul mic-burghez, naționalismul și chiar fascismul.
Astfel, una dintre condițiile necesare pentru educația civică și educația este restructurarea sistemului școlar într-un mod democratic, introducerea relațiilor democratice în viața școlară însăși. Cu alte cuvinte, crearea unui mod democratic de viață la școală.
Principalele elemente ale ordinii democratice sunt:
Educația civică este ca educația civică plus o componentă a educației proprii. Deci, scopul educației civice este educația unui cetățean. În țările care trec prin dezvoltarea democrației, avem nevoie de educație civică, nu de educație civică. Educația civică va fi îndreptată spre educația pentru democrație. Eu cred că profesorul poate și ar trebui să fie implicate în educația civică bazată exclusiv pe valorile personale, experiențele, resursele și poziția în societate. În raportul meu propun viziunea proprie de educație civică și metode eficiente de interacțiune între școli, instituții ale societății civile în sarcina de educație civică și educația civică a copiilor și tinerilor.
Concluzionăm că „pas cu pas“ strategie de la simplu la complex, ținând seama de interesele și caracterul dă un rezultat pozitiv al educației civice.
Astfel, sugestiile mele privind educația civică în rândul studenților îi ajută să formeze baza viziunii lor asupra lumii, să-și determine atitudinea față de societate, pentru ei înșiși și să-și formeze o datorie civică. Acest proces este lung și se desfășoară pe întreaga perioadă de formare. Optimizarea educației civice este posibilă numai atunci când învățarea este combinată cu practica acțiunii și interacțiunea dintre școală și instituțiile societății civile.