Bătrânul stă acolo și bea ceai. El nu bea într-un mod gol, albă lapte. Owlul zboară.
- Mare, - spune, - prietenul meu!
- Tu, Owl, - cap disperat, urechile se lipesc, nasul croșetat. Sunteți înmormântați de soare, oamenii sunt evitați - ceea ce sunt un prieten!
- Bine, - spune el - vechi! Nu voi zbura cu tine pe luncă noaptea, să prind șoarecii, să-l prind pe tine însuți.
- Uite, ce ghinion infricosator! Plecați, în timp ce sunteți în siguranță.
Owl a zburat, a urcat în stejar, nu a zburat nicăieri din cavitate.
A venit noaptea. Pe lunca bătrânilor, șoarecii în gaură fluieră - ecou:
- Uite, kuma, poate zbura Owl, un cap disperat,
Mouse-ul mouse-ului ca răspuns:
- Nu vezi Owl, nu auzi Owl. Astăzi suntem în întinderea luncii, acum suntem pe luncă liberi.
Șoarecii din urne au sărit, șoarecii au alergat pe pajiște.
O bufniță din cavitate:
- Ho-ho-ho, bătrân! Uite, indiferent cât de rău s-a dovedit: mouse-ul, spun ei, a mers la vânătoare.
- Și lăsați-i să plece, spune bătrânul. "Ceaiul, șoarecii nu sunt lupi, nu vor ucide juninci".
Șoarecii caută prin pajiști, se caută cuiburi bumble, se săpare pământul, capturile de bumblebe.
O bufniță din cavitate:
- Ho-ho-ho, bătrân! Uite, indiferent cât de rău s-a dovedit: toate păianjenii tăi fluturau.
- Și lăsați-i să zboare, - spune bătrânul. - Care este folosirea lor: fără miere, fără ceară - numai blistere.
Trifoiul stă pe luncă, capul este atârnat la pământ, dar albinele bâzâie, zboară departe de pajiști, nu se uită la trifoi, nu poartă flori de la floare la floare.
O bufniță din cavitate:
- Ho-ho-ho, bătrân! Uite, este ca și cum lucrurile nu s-ar fi înrăutățit: nu ar trebui să purtați flori de la floare la flori.
- Și vântul va sufla, spune bătrânul și se zgârie în capul lui.
Prin pajiște vântul rătăcește, floarea se strecoară la pământ. Nu cădeți o floare de la floare la floare; - tribul nu se va naște în luncă; nu la placerea bătrânului.
O bufniță din cavitate:
- Ho-ho-ho, bătrân! Vaca va bâjbâie, trifoiul îi întreabă - iarba, auziți, fără trifoi, acel porumb fără unt.
Bătrânul tăcut nu spune nimic.
Vaca cu trifoiul a fost sănătoasă, vaca a început să crească subțire, a început să reducă laptele; este licorice, dar laptele devine atât de mult lichefier și mai ușor.
O bufniță din cavitate:
- Ho-ho-ho, bătrân! Ți-am spus: vino la mine să te plec.
Bătrânul se certa, dar materia nu este lipită. Bufna stă în stejar, nu prinde șoareci. Șoarecii caută prin luncă, cuiburi de căprioare caută. Bunicuțele din pajiștile altor oameni se plimbă, dar nu se uită la lunca la Starikov. Trifoiul din luncă nu se va naște.
O vacă fără trifoi scarpină. Laptele de vacă nu este suficient. Iată ceaiul pentru a vopsi bătrânul.
Nu era nimic pentru ca bătrânul să albă ceaiul - bătrânul sa dus să se plece la sovietici:
- Oh, micuța mea văduvă, să mă ajuți din necazuri, nu mai rămâne nimic pentru mine, bătrânul, să-mi înghit ceaiul.
Și bufnița din cavitate este acoperită cu buclele, cuțitele sunt proaste.
- Asta e, spune el, vechi. Druzhno nu grele, dar în afară de aceasta.
Crezi că e ușor pentru mine fără soarecii tăi?
Iartă-l pe bufetul bătrânului, ieșind din cavitate, a zburat în pajiștea șoarecilor, ca să se înspăimânte.
Owl a zburat soareci pentru a prinde.
Soarecii au ascuns în spaimă frică.
Bumblebees hooted peste pajiște, a început să zboare de la floare la floare.
Clover roșu a început să umple lunca.
Vaca sa dus la luncă pentru a înflori trifoiul.
Există o mulțime de lapte pentru vaca.
Bătrânul a început să-și albe laptele cu lapte, să-și albuiască ceaiul - ar trebui să-l laude pe bufet, să-i cheme la oaspeți, să-l respecte.