Dinamica socio-culturale. O atenție deosebită în studiul societății Sorokin a dat cultură (prin cultură înțelegem lumea artificială (material și spiritual), creat de ființe umane.) În cultura umană Sorokin a subliniat sistemele culturale. (!) Limbă, știință, filosofie, religie, artă, etică, drept și altele. Aceste sisteme pot crea unitate, care Sorokin a descris ca un sistem socio-cultural super-. În întreaga istorie a civilizației umane Sorokin a evidențiat trei super-: ideatic, idealist si senzual, care, la rândul său, se succed. super-sistem socio-cultural variază în funcție de natura valorilor lor de bază.
De exemplu, în Europa, între secolele 6 și 12, supersiștientul ideatic era predominant. în funcție de valorile cărora realitatea reală este suprasensibilă și percepută de simțurile noastre este iluzorie. Totul (economie, politică, drept, moralitate, filosofie, artă) era subordonat lui Dumnezeu, religiei. Deși sunt prezente sisteme senzuale și idealiste, rolul lor este nesemnificativ.
Din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, un super-sistem senzual este stabilit în Europa. care afirmă: există o singură realitate - una pe care simțurile noastre o percep. În primul rând, vin valori senzuale cum ar fi bunăstarea, confortul, plăcerea, popularitatea, setea pentru putere și glorie. Înflorirea fără precedent a științei, tehnologiei, educației este combinată cu războaie și revoluții. Valorile religioase persistă, dar joacă un rol mic.
Și în istorie există perioade, foarte scurte, când predomină supersiștiul idealist. armonios combinând în sine cele mai bune trăsături ale celor două supersisteme precedente. Un exemplu este cultura greco-romană din secolele IV-VI. BC Cultura europeană în secolul al XIII-lea. așa-numita Renaștere.
Pe baza acestor reprezentări Sorokin demonstrează legea oscilatii constante (fluctuații) ca întreg societăți, și sferele sale specifice: politică, economie, ideologie și parametrii de mediu pr.ot. Ie nici o dezvoltare pe legătura ascendentă, și acolo oscilează între polii de valori opuse. Potrivit lui Sorokin, socioculturală proces de super-fluctuație trece printr-o serie de etape succesive: dezintegrarea - criza - mobilizare - o nouă ordine socioculturale.