Prologul aritmetic.
Sistemul prolog nu ia în considerare simbolurile +, -, *, etc., ceva special și nu încearcă să calculeze nimic până nu îi spunem că este o înregistrare a operațiilor aritmetice. Pentru a înțelege mai bine ce nu înțelegem în aritmetica Prolog, vom executa următoarele interogări în sistem: Sistemul vă va înțelege incorect: Prolog este destinat în principal procesării informațiilor simbolice, în care nevoia de calcule aritmetice este relativ mică. Cu toate acestea, ar fi foarte ciudat dacă limba de programare a calculatorului nu conținea un set de funcții matematice și operatori aritmetici.
Pentru a efectua operații aritmetice de bază, puteți utiliza mai mulți operatori predefiniți.- + plus
- - scădere
- / Divizia (real)
- modul mod (restul diviziei întregi)
Bulet-in, predicate matematice în GNU Prolog (fără protozoare)
Creștere (crește cu o singură dată)
Decrementare (scădere cu unu)
Bitul "XOR" (cu excepția "SAU")
"Integral shift" de la E1 la E2 a descărcării în dreapta
Valoare absolută (număr modul)
Funcția de semnalizare returnează -1, 0 sau 1
Returnează argumentul minim
Returnează argumentul maxim
Exponentiere: E1 E2
Extracția rădăcinii pătrată a lui E
Trigonometria în radiani: atan (E), cos (E), acos (E), păcat (E), asin (E)
Logaritmul natural (bazat pe e)
"Transformează" întregul X într-un număr real
"Runda" numărul real X la un număr întreg mai mare
"Rotunjiți" numărul real X la cel mai mic număr întreg
"Rotiți" numărul real X la cel mai apropiat număr întreg
Partea integrală a numărului real X
Operațiile aritmetice sunt de asemenea utilizate atunci când se compară valorile numerice. Operatorii de comparare sunt enumerați mai jos, principala lor diferență fiind calculul valorilor numerice concatenante înainte de comparație:- X> Y (aritmetică (X este mai mare decât Y))
- X = Y (aritmetică (X este mai mare sau egală cu Y))
- X =
Cel mai mare divizor comun
Să analizăm folosirea operațiilor aritmetice pe un exemplu simplu: găsirea celui mai mare divizor comun de două numere.
Dacă se dau două întregi X și Y, atunci poate fi găsit cel mai mare divizor Z, fiind ghidat de următoarele trei reguli:
- Dacă X și Y sunt egale, atunci Z este egal cu X.
- Dacă X> Y, atunci Z este egal cu cel mai mare divizor comun al diferenței Y - X.
- Dacă Y
Blogul Prologului elevului