Tiana și surorile ei au fost crescute de tatăl lor. După moartea mamei, viața fetelor sa transformat în iad: rugăciuni nesfârșite, ascultare necontenită, rochii de modă veche cu cele mai plictisitoare culori și stiluri fără speranță. Nu a fost nimic din faptul că, în societatea din Londra, surorile au râs și nu au crezut că cel puțin unul dintre ei ar putea face o petrecere de succes. Între timp, este timpul să căutăm fiicele mirelor, pentru că cel mai în vârstă este douăzeci și două, iar cel mai mic este nouăsprezece. Nu există nici o îndoială că tatăl îi va lua soții ca niște oameni despondenți, religioși și despotici, așa cum este el însuși. Nu puteți să nu ascultați capul familiei, dar inima Tianei este împotriva deciziei sale, deoarece fata are deja un secret ... În tratamentul literar al lui Catherine Polyanska.
Cuprins
"Răspunzând la întrebarea dvs., dragă Delbert, voi spune: nu, nu, și nu din nou". Dacă într-o zi în mine există dorința de a vă deplasa în sat, sunați imediat pe cei mai buni medici. Lasă-i să-mi deschidă sângele, să pună lipitoare sau să bea poțiuni, doar ca să fie vindecat. În sat nu există viață.
"Domnul este atotputernic, Delbert, dar nu sunt un țăran!" Nu am nevoie să arăm pământul, să iau mere sau să mănânc porci. În sat, mint de plictiseală.
- Atunci de ce ai dispărut săptămâna trecută? Slujitorul meu a pornit la Wiltshire și a jurat că te-a văzut pe Bradford-upon-Avon.
"Ah, ei bine, așa e." Există o moștenire a contesa Flinders.
- Și? Delbert ridică o sprânceană.
- Succes, desigur. Vaduva nu a rezistat.
- Este cunoscută pentru apropierea și devotamentul ei.
"E foarte caldă în pat".
"Întotdeauna am spus: cu cât sânul este mai uman, interiorul este mai rău. A fi vicios și, fără ezitare, de a vorbi despre acest lucru este mult mai cinstit decât a construi o persoană sfântă din tine. Și, apropo, despre sfinți. Fiica lui Lord Merrison te urmărește din nou. Nu te uita înapoi.
- Iată cum? - Domnul Cartwright nu și-a întors capul.
- Da, se ascunde în spatele acestei plante într-o cada și crede că nimeni nu o va observa. Atât de amuzant, Edward, te urmărește.
- Nu e interesată de mine.
- Și de ce? Delbert, în jurul plin de frumusețe, rămâne doar să aleagă. Și aleg doar doamne interesante. Nebunii fără creier nu sunt partea mea. Ceea ce este interesant poate fi găsit în comunicarea cu fiica sfântului, despre care tocmai ați vorbit cu dispreț, nu știu. Prin urmare, nici nu trebuie să observați.
- Trebuie să o îngrijoreze, dar nu pe mine.
Edward nu avea de gând să se întoarcă și să dea o speranță prostească că era interesat de ea. Poate mai târziu, ea se uită pentru a se asigura: este probabil în aceeași rochie teribilă, fără ornamente, iar părul ei este așezat ușor, ca o călugăriță. Adevărat, călugărițele plătesc și onorariile, ceea ce nu este suficient pentru fiica tânără a lui Merrison. Se pare că ea și surorile ei la o minge în robe monastice, nimeni, probabil, nu va fi surprins deja. Deși nu pot fi trimiși la mănăstire, iar Lordul Merrison regretă cu siguranță acest lucru. Privirea fată îl plictisise și Edward ridică din umeri, încercând să scape de senzația neplăcută.
Și ce a găsit această fată în el? Nici măcar nu a vorbit cu ea o dată, și dacă a renunțat la câteva fraze, nu și-a amintit deloc. Nu a văzut-o deloc, până nu i-a spus Monica. Femeile observă repede atenția altor femei, iar Lady Dewley, spumante cu ochi de ciocolată, îi spuse la un prieten că a fost urmărită de o fată.
Fiica domnului Merrison era o glumă comună. Dacă cineva de la debutant a vrut să citeze o doamnă "greșită" ca exemplu, atunci surorile lui Merrison au servit drept cel mai bun obiect pentru asta. Într-o societate în care tot efortul este de a flirta, să se distreze și să combine o căsătorie de succes cu persoana potrivită, rochii simple comportament strict și lipsa de praf și zboară pe fata este considerată o insultă. Edward urât praf și nu a purta o peruca, bandajarea arămie panglici din satin de păr, cu toate acestea, compensa aceste dezavantaje capacitatea de a acționa, iubitoare și semne exclusive de atenție, care a ajutat doamnele. Pur și simplu, Lord Cartwright a fost un rake, de mulți ani a câștigat o anumită reputație, complet mulțumit cu ea. Lui și ochii, iar ochii sunt adesea numit Domnul goldfinch - aceasta pasare cu cantand face semn insecte si Edward asa face semn femei. Charm. În medie, el a câștigat peste o femeie pe săptămână, fără nimeni de mult timp fără întârziere și nu a promis nimic nimănui. "Vârsta de porțelan" a justificat-o și a încurajat-o, nu este o rușine să fii în iubitul cuiva astăzi, dar este prestigios. Victoriile lui Edward au fost legendare. Multe dintre femei i-au oferit să se alăture cu ei în căsătorie, și dacă Domnul Cartwright ar fi vrut, El ar putea chiar intra în rândurile aristocrației, și chiar se căsătorească în familia regală - niciodată nu pot spune. Edward, cu toate acestea, a evitat legăturile de căsătorie, ca trăsătură de mai sus - tămâie. Desigur, mai devreme sau mai târziu va trebui să obțineți o soție și un fiu pentru ca cineva să moștenească numele și condiția; dar puteți aștepta încă zece ani. Edward a împlinit treizeci de ani anul trecut și nu a vrut să poarte un jug de căsătorie atât de devreme.
Și cu siguranță, nu se va căsători niciodată cu o fată cu reguli stricte; de ce ar fi Domnul Cartwright să fie o soție care să-l bată pentru fiecare privire spre stânga? Edward nu vedea dovezi că dragostea există; există relații ușoare care fie aduc plăcere reciprocă, fie se transformă într-o serie de certuri. El a recunoscut că era prea leneș să se certe și a întrerupt legătura, merita ca o femeie să-l reproșeze pentru ceva cel puțin o dată. Prin urmare, are nevoie de o soție cu un caracter luminos și vesel, și nu cu o mantiscă ciudată, care va deveni superstițios botezată, dacă el în mod obișnuit blur ceva greșit. Edward uneori era neîngrădit în expresii și chiar (în mod obișnuit, bețiv) se gândea el însuși ca un freethinker.
Din păcate, unii oficiali ai bisericii l-au crezut așa, dar Edward nu a acordat nici o importanță acestui lucru.
De ce fata a fost atașată de el, și nu de un alt domn (nu erau destui oameni gay în Londra), Edward nu știa. După ce Monica și-a deschis ochii la ceea ce se întâmpla, adeseori privi chipul domnișoarei Merrison, deranjant și ușor de întrebat. Domnul Cartwright a încercat să nu observe acest interes. Faptul că micul nebun a fost dus nu este surprinzător. Tocmai de aceea tatăl ei nu a tăiat capriciul fiicei - acest Edward nu a înțeles. Poate lordul Merrison tocmai nu știa nimic.
- Nu pleacă, spuse Delbert.
- Repet, lăsați-o să-și îngrijoreze rudele.
- Domnul Merrison îți va spăla toate curajul, dacă o va face.
- Nu-mi pasă de bârfe inutile, știi tu.
- Și sunt îngrijorat, și acum ceva timp m-am dus la cercetarea.
Edward, care era iritat de insistența prietenului său, se întreba foarte recunoscător:
- Îmi pare rău, ce ai făcut?
- M-am dus la cuibul lui Merrinson (dacă ați observat că întotdeauna stau într-o grămadă) și a invitat una din surori să danseze. Pare a fi medie, dar nu voi garanta. Bineînțeles, mi sa refuzat o formă brută. Delbert zâmbi. - Și totuși i-am văzut. Nu la fel de urât decât s-ar putea gândi. Dar ei sunt pur și simplu îmbrăcați.
"Ei au destui bani," Edward a devenit involuntar interesat de conversație.
- Da, dar Lordul Merrison este un ticălos renumit. Poate îl voi întreba pe contele de Grendidier astăzi, lasă-mă să mă prezinte la Merrison, atunci nu va avea niciun motiv formal să refuze să danseze cu una dintre fiicele sale.
"Ia-o pe asta." Edward dădu din cap către partea dinăuntru a căzii, în spatele căreia se ascundea fată. "Poate că nu se uită la mine, dar te privește atât de bine."
- Dacă contesa Flinders sa dovedit a fi o persoană atât de pasională, crezi că surorile lui Merrison în pat ar trebui să fie înfricoșătoare? A spus Delbert gânditor. - Teoria ta nu este lipsită de sens.
"Nu este a mea, este teoria ta, tocmai l-ai inventat singur." Vrei să dansezi cu fata Merrison, nu de mine.
- Și de ce nu?
- De ce nu?
"Invită-i la un dans."
Edward se întoarse involuntar, dar Christian Merrison nu mai era în spatele lui - a plecat, aparent realizându-și nerealizabil speranțele. Lordul Cartwright ridică din umeri.
- De ce? Este evident plictisitoare.
- Pentru distracție. O astfel de dorință, în ultima vreme ", se plânse Delbert și se întoarse spre oglindă pentru a se asigura: atât costumul, cât și peruca erau perfecte. Edward a urmărit automat privirea lui. În oglindă, se reflectă aceeași minge, cuplurile se învârteau, femeile frământându-se cu fanii. - Aceiași oameni, aceeași vorbire. Și un dans cu o mantră impregnabilă va face cel puțin să râzi și eu. Aceasta este o provocare, draga Cartwright, și intenționez să o accept.
- Așteaptă ... Ești serios? Edward era surprins. "Seduce una dintre fiicele lui Merrison?" Râsul pentru distracție? Dar asta nu este o victorie, Delbert, eo cădere!
- În nici un caz, nu cred. Cu cât premiul este mai inaccesibil, cu atât este mai multă onoare să câștigi.
"Nu este o cucerire, este un diavol".
"Uită-te la întrebarea din partea cealaltă, Edward." Lordul Merrison este un bătrân cățeluș arogant. Nu vrei să devii un erou care în cele din urmă își șterge nasul, luând din grijă atent una dintre prețioasele lui dochenkas? Va fi un scandal, dar ce scandal!
- Delbert, desigur, iubesc scandalurile, dar să-i seduci pe fiica lui Merrison este foarte simplă și plictisitoare.
Edward se uită suspicios la prietenul său.
"De ce mă îndoiți?"
"Pentru pariu, prietene, la un pariu banal."
- Că nu voi putea seduța micul Merrison? Edward rânji. - Hai, Delbert, e prost. Mă cunoști. Într-o săptămână ea va fi la picioarele mele.
Lordul Cartwright sa bucurat că în acest moment el nu mânca și nu bea: cu siguranță ar fi sufocat.
"Cu toată dispoziția față de dvs., traversați linia." Nu mă voi căsători cu cineva din surorile lui Merrison din cauza unui pariu prost. Este neprofitabil pentru toți parametrii petrecerii. Nu și nu, Delbert.
"Ascultați sfârșitul." Nu vă sugerez să vă căsătoriți în serios. Dar noi susținem că chiar și farmecul tău nu e de ajuns pentru ca Merrison să-și fi dat fiica pentru tine?
"Dacă o voi seduce, va insista să mă căsătoresc cu ea".
"Dacă aș fi fost eu, nu aș fi așa de sigur, de data asta." Mai degrabă, bătrânul mizerabil va trimite fiica păcătoasă într-o sălbăticie din sat sau se va căsători rapid cu un candidat potrivit, și nu cu tine. Și două - nu va fi alegerea lui voluntară, nu-i așa? Aceasta va fi o lipsă de alegere. Nu, vreau să te cert cu tine despre altceva: că nu poți să faci ca bătrânul să se căsătorească cu fiica ta cu bucurie.
- Și dacă pot? - Edward era un jucător de jocuri de noroc, iar când cineva trebuia să-l rănească, el sa aruncat într-o dispută. Delbert îl atinse complet distinct. "Nu este o sarcină atât de dificilă, așa cum ți se pare."
"Înțeleg, nu trebuie să repetați de două ori." Edward își privi prietenul de la cap până în picioare. "Nu înțeleg de ce ar trebui să mă cert cu tine". Și ce să fac dacă ... sau mai degrabă când câștig.
- Pentru că te-ai plictisit. Și m-am plictisit. Și Lordul Merrison este un nebun vechi. Nu sunt motive suficiente?
- Într-adevăr, mai mult decât atât, spuse cu sarcastic Edward. "Să presupunem că sunteți de acord, că ați reușit să mă cârpați". Poate atunci fata asta ma va lasa in urma. Dar disputa necesită anumite condiții. În primul rând, nu intenționez să mă căsătoresc cu ea în realitate. De îndată ce angajamentul este anunțat în mod public, voi găsi motivul pentru al dizolva, dar eu câștig disputa în astfel de condiții.
"Sunt de acord," Delbert dădu din cap. Ochii îi izbucni de emoție.
"În al doilea rând, pot folosi orice mijloc pentru atingerea scopului meu, nu-i așa?"
- Nu văd astfel de căi pe care nu le puteți folosi. Nu veți minți și nu vă amintiți: numai consimțământul voluntar al tatălui ...
- Da, da, îmi amintesc deja. În al treilea rând, condițiile de câștig.
"Dacă câștig," remarcă Delbert blând, "vreau să-i iau pe ticălosul tău."
- Aveți întrebări bune!
Deci, de fapt, sarcina nu este ușoară. Dar jurați că o puteți face. Deci, nu ai de ce să te temi.
- În regulă, aprobă Edward, oprindu-se. Nu avea de gând să-i dea celui mai bun mare din grajdurile lui celui mai bun prieten. "Dacă veți câștiga, veți avea o greșeală." Și dacă voi câștiga ...
Lasă-mă să mă gândesc la asta. Lordul Cartwright se uită încontinuu în jurul camerei, ca și cum în fața oaspeților care se distrau, putea găsi răspunsuri. "Dacă câștig, atunci vă veți căsători în decurs de un an." La una din surorile Merrison.
"Ai milă!" Câștigat Delbert. - E inegal!
- În fiecare zi spuneți că este timpul să vă luați o soție formală, să aveți un moștenitor oficial cu ea ... Ce e în neregulă cu fiica lui Merrison? Edward rânji.
- Ei bine, nu. Mă voi căsători când îmi doresc.
- E bine. Nu te voi forța, nu sunt crudă în seara asta. Atunci îmi dai carul pe care l-am adus din Franța. Necazul va arăta foarte bine în ea.
Fața lui Delbert distorsiona o grimasă dureroasă: adoră noul cărucior și nu intenționa să se despartă de el.
- E egal, insistă Edward.
- Nu o să pierzi, spuse Edward, așa că nu-ți fă griji.
- Nu mă îngrijorez. Totuși, nu veți reuși.
- Desigur, Lord Cartwright dădu din cap în cap. - De mână?
Sarcina părea ușor la prima vedere; Edward nu avea nici o îndoială că ar reuși să-l convingă pe vechiul Merrison să-i dea fiicei sale pentru el - această chestiune de câteva zile, poate câteva săptămâni. Există multe modalități prin care oamenii să facă ceea ce dorești și nici măcar nu vor ghici despre asta, crezând naiv că aceasta este dorința lor. Nu, Edward nu-și pare rău pentru obiectul vânătorii - Christian Merrison (este clar că ar trebui să meargă la ea, pentru că ea va merge cu bună știință). Mai degrabă, el a simțit o mică dezgust pentru aventura viitoare - o înșelăciune parfum rău vital, nu vă puteți ascunde nicăieri. În orice caz, fata va fi ratat. Cu toate acestea, ce contează pentru el. Trebuie să fie nesăbuită și nu înțelege nimic în dragoste. Deci are nevoie de ea. Și va câștiga un nou cărucior.